Fosta biserica evanghelica din Tărpiu, judetul Bistriţa-Năsăud

Data publicării: 31 ian 2011

Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii

Despre majoritatea bisericilor fortificate sasesti se stie ca se gasesc in sud-estul Transilvaniei. Dar bineinteles ca exista si exceptii. In jurul orasului Bisitrita Nasaud se gasesc o serie de astfel de edificii. Din pacate, vizitarea lor este in cele mai multe cazuri imposibila. Noi am avut noroc doar in doua cazuri: la Tarpiu si la Herina.

Satul Tarpiu se afla cam la 20km de Bistrita, izolat de forfota vietii moderne. Ca sa ajungi aici e nevoie sa strabati un drum de pamant care dupa ploi este extrem de noroios. In centrul satului, pe o colina doua constructii inalte domina zona: biserica de tip sala si un turn care e separat de biserica.



Chiar in casa alaturata bisericii gasim pe domnul ce are in grija acest asezamant. E o companie agreabila si este foarte binevoitor cu noi. Pe exterior biserica pare foarte veche, piatra, contraforturile si lipsa turnului-clopotnita dindu-i o aura misterioasa.

Intrarea in biserica se face pe sub sub un spectaculos portal de piatra, pe o usa masiva din lemn. La primii pasi facuti in interior ne dam ca ne aflam intr-o biserica..ortodoxa. In mod cert, preluarea acestei biserici de catre comunitatea ortodoxa a insemnat practic salvarea acestei cladiri de la parasire si degradare.



In cor a fost montat un iconostas, peretii nu au fost fictati insa au fost decorati cu icoane. Printre ele gasim si citeva tablouri de inspiratie catolica. In partea vestica, la balcon, se afla o pinza infatisimd Cina cea de Taina. Tavanul de deasupra balconului este decorat cu o retea cu nervuri. Bancile au fost si ele pastrate. Pe pereti se mai gasesc fragmente de pictura murala, din pacate deteriorate.

Amvonul din piatra este bogat decorat. Accesul la el se face pe o scara spiralata cu trepte din piatra si balustrada din lemn.



Tot pe pereti se gasesc sculptate citeva figurine interesante. Vizitam si sacristia, care este lipita de cor si in care se gaseste o cristelnita din piatra, acum sparta.

Gazda noastra ne invita apoi sa urcam in turn. Din fericire urcarea este lipsita de emotii findca scarile si treptele sunt solide si foarte bine intretinute. De sus putem privi inspre cele patru zari. La ultimul etaj exista drum de straja si tot aici au fost montate si clopotele. Turnul are o inaltime de aproximativ 20 de metri.


Putina istorie( sursa: http://enciclopediavirtuala.ro )
Primele date referitoare la biserica din Tărpiu s-au păstrat n conscripţiile papale din 13321335, care l pomenesc pe parohul satului, un anume Petru. n 1461 cardinalul Iacob a acordat indulgenţă de 100 de zile credincioşilor care urmau să viziteze lăcaşul cu ocazia anumitor sărbători. Ulterior, n 1481 episcopul Transilvaniei a rennoit indulgenţa.
 
Clădirea actuală datează din perioada gotică trzie. Construcţia corului s-a finalizat probabil pe la nceputul veacului al XVI-lea, datarea acestuia fiind indicată de inscripţia tabernacolului din 1504. Acest cor se racorda iniţial, cu siguranţă, unei nave mai vechi, care a fost reconstruită ulterior, dobndind forma sa actuală după 1520. Datarea navei este sugerată de portalurile laterale renascentiste ale acesteia, de amvonul şi tribuna asemănătoare celor din Biertan, dar şi de consola decorată cu o mască umană din colţul sud-vestic al navei.
 


Incinta de apărare din jurul bisericii s-a construit tot n prima jumătate a secolului al XVI-lea, prima menţiune documentară a acesteia datnd din 1530. Pe la mijlocul secolului al XVI-lea comunitatea satului mpreună cu biserica au trecut la luteranism.
 
n 1809 un incendiu a distrus acoperişul şi mobilierul bisericii. Reparaţia acestora a avut loc doar peste un deceniu: s-a reclădit acoperişul (1819), s-a achiziţionat o orgă nouă din atelierul lui Samuel Maetz, de asemenea s-au montat bănci noi n biserică. n 1868 s-a reparat din nou şarpanta clădirii, iar n anul următor s-a montat un altar nou n cor. O altă restaurare a avut loc n 1903, tot atunci fiind achiziţionată şi o orgă nouă construită de Leopold Wegenstein.
 
n veacul trecut, după emigrarea saşilor la sfrşitul celui de-al doilea război mondial, lăcaşul a intrat n stăpnirea bisericii ortodoxe. Cum menţionasem şi mai devreme, n preajma anului 1974 s-au efectuat cercetări arheologice şi de parament n biserică. Ultima renovare de amploare a lăcaşului a avut loc n anii 1990. n 2000 s-a montat noul iconostas n cor. Biserica deserveşte n zilele noastre comunitatea ortodoxă din sat.

Biserica fortificată din Tărpiu se află n centrul satului, pe panta versantului sudic al văii. Ansamblul se compune din biserica de tip sală nconjurată odinioară de o incintă, păstrată doar parţial, si turnul porţii pe latura nordică. Lăcaşul din piatră purta iniţial hramul sfinţilor Petru şi Pavel. Acesta este format din navă şi cor lung, decroşat cu absida poligonală, căruia i sunt alipite sacristia - dinspre nord -, respectiv turnul scării -n colţul sud-vestic-. Faţadele bisericii sunt articulate cu contraforturi n trei trepte, dispuse cte trei pe faţadele sudică şi nordică, unul pe zidul sudic al corului, respectiv patru pe colţurile absidei.


 
Faţada vestică, flancată de contraforturi dispuse oblic, este străpunsă de un portal cu ancadramentul gotic, ncheiat n arc frnt, cu profilul ntors spre golul uşii şi baghetele ncrucişate n colţurile inferioare. Elementele exterioare ale profilului renascentist se ntrerup sub linia naşterii arcului, n partea inferioară a ancadramentului acesta fiind ornamentat cu un motiv sculptat imitnd crengi ciuntite.

Portalul este ncadrat de un arc n acoladă simplificat, decorat odinioară cu fleroane. Vrful ancadramentului este evidenţiat printr-un scut, n care era nfăţişat odinioară probabil blazonul pictat al patronului constructor al bisericii. Portalul fusese precedat de un portic al cărui fundaţii au fost identificate arheologic. Deasupra portalului se află o fereastră scundă, tripartită cu muluri flamboaiante.



Faţada sudică a navei prezintă două axe delimitate de contraforturi. Cele două ferestre bipartite se caracterizează prin ancadramente de piatră, ncheiate n arc frnt, decorate cu muluri n spiritul goticului tardiv. La răsărit de contrafortul central se află portalul sudic. Ancadramentul dreptunghiular al acestuia este decorat cu profil renascentist, ntors n partea inferioară spre golul uşii.

Faţada nordică este articulată aproape identic cu cea sudică: se repetă portalul cu profil renascentist, dar lipsesc ferestrele.   


 
Corul este luminat de trei ferestre, una fiind dispusă pe latura sud-estică, iar celelalte două pe latura sudică a acestuia. Deschiderile se caracterizează prin ancadramente asemănătoare ferestrelor din navă, doar mulurile primelor fiind ceva mai simple. Zidul estic al sacristiei este străpuns de o fereastră ngustă, cu nchiderea semicirculară şi ancadramentul profilat din blocuri de piatră. Deschiderea mică, dreptunghiulară de pe faţada vestică a sacristiei este ntunecată complet de contrafortul din vecinătatea acesteia.

Att pe faţadele navei, ct şi pe cele ale corului, mai scund, remarcăm, deasupra contraforturilor, urmele unor deschideri pătrate, acestea fiind meterezele, ulterior nzidite, de la nivelul de apărare care funcţiona odinioară n podul clădirii.

Cornişa corului se ntrerupe pe faţada turnuleţului scării, indicnd alipirea ulterioară a turnului, probabil odată cu amenajarea nivelului de apărare anterior menţionat. Pe faţada turnuleţului, spre sud, se deschide portal gotic cu lintelul pe console. Deasupra acestuia se află o ferestruică dreptunghiulară gotică.



Corul este acoperit cu bolţi n cruce pe ogive care coboară pe opt console conice sau prismatice, dintre care două sunt decorate cu scuturi goale. Una dintre cheile de boltă este mpodobită la rndul ei tot cu un scut gol, iar cealaltă cu o rozetă.

Portalul n arc frnt al sacristiei are un ancadrament de piatră simplu, cu muchiile teşite. n grosimea zidului sudic al sacristiei este o nişă cu deschiderea ncheiată n arc semicircular, prevăzută cu o uşă metalică. Sacristia purta odinioară o boltă semicilindrică. n acest spaţiu se păstrează o cristelniţă de piatră, spartă n două, prezentnd un decor sculptat neoclasic, policrom.
 
Nava se compune din două travee despărţite de o pereche de pilaştri masivi cu semicolonete, aşezaţi pe postamente nalte, poligonale. Postamentul pilastrului de pe latura sudică este decorat cu motive geometrice sculptate, n timp ce perechea acestuia prezintă ornamente n relief, reprezentnd crengi ciuntite, asemănătoare celor de pe ancadramentul porţii vestice.



 
Amvonul gotic din piatră al bisericii - varianta simplificată a celui din Biertan din 1524 - este montat pe latura nordică a navei. Parapetul acestuia se compune din panouri sculptate, trei dintre acestea fiind decorate cu muluri oarbe, motive vegetale şi geometrice, n timp ce al patrulea reliefează scena lui Isus Răstignit cu Maria, Maria Magdalena şi Sf. Ioan.

n capătul vestic al navei se află tribuna sprijinită prin intermediul a doi stlpi octogonali pe trei arcade frnte. Parapetul din piatră al acestuia este decorat cu muluri oarbe, iar accesul n tribună se realizează prin scara spiralică din colţul sud-vestic al acestuia. Peretele nordic al navei fusese decorat odinioară cu fresce dintre care s-au identificat fragmentele unei compoziţii care reprezenta Judecata din Urmă, inspirată de o gravură realizată de Drer n 1498. Pictura datează probabil de la nceputul veacului al XVI-lea, fiind contemporană cu reconstrucţia navei.


 
Biserica fusese nconjurată odinioară de o incintă ovală, din care s-au mai păstrat cteva fragmente, respectiv turnul porţii de pe latura nordică a acesteia. Turnul, care ndeplinea n acelaşi timp şi funcţia de clopotniţă, se nalţă pe un plan pătrat, şi este prevăzut cu o poartă carosabilă semicirculară, respectiv cu una pietonală, cu ancadramentul ncheiat n arc frnt. Acestea au fost apărate iniţial de un pod mobil şi o hersă. Nivelul al doilea al turnului este marcat de metereze n formă de gaură de cheie ntoarsă, dispuse pe două rnduri; al treilea prin ferestre gotice dreptunghiulare deasupra cărora se desfăşoară un bru decorat cu un şir de console.



Deasupra nivelului al patrulea, marcat odinioară de un orologiu, urmează o galerie din lemn unde sunt aşezate şi clopotele sub coiful piramidal, nvelit cu ardezie. Clopotul mijlociu a fost turnat n 1811, iar celelalte două n 1924. n colţul nord-vestic al turnului se află un relief gotic tardiv reprezentnd un leu culcat. Un ancadrament n arc frnt pe latura vestică a turnului, la primul nivel, asigura accesul pe drumul de strajă al zidului de incintă.
 

Cum ajung la Tarpiu:
Noi am folosit drumul national Bistrita-Nasaud pina in Cepari de unde se desprinde un drum care duce spre Tarpiu. Pina la Cepari drumul este  in stare buna.

Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi

Abonare RSS Articole Abonare la articole

Comentarii: 12

  • sutea liviu katalin

    04 feb 2011 19:24:04

    Mie asa de dor de pietrele care sunt in sat!!!!!!!! Sase ani prin strainatate..e foarte greu. V-as multumi daca ati face un video din tot satul.

  • Bogdan

    06 feb 2011 09:10:09

    Liviu, viata din strainatate e altfel si e firesc sa ti se faca dor de locurile in care ai crescut. Imi pare bine ca te-ai bucurat citind acest articol. Ideea de a realiza un video este buna. Din pacate aparatul meu de fotografiat nu filmeaza, asa ca nu pot face un video. Am doar pozele pe care probabil le-ai vazut deja.

  • walter-adrian

    23 mar 2011 14:42:55

    cel mai fruumos sat...:X

  • Pr. Rus Gheorghe, Tarpiu

    19 aug 2011 03:06:15

    Felicitari domnule Bogdan, articolul este foarte documentat, fotografiile foarte frumoase si ne bucuram ca in sfarsit scrie cineva atat de frumos despre Tarpiu. Felicitari inca odata si va multumim.

  • Bogdan

    19 aug 2011 03:42:19

    Multumesc pentru aprecieri domnule Rus. A meritat tot drumul acela pina la Tarpiu. Am mai fost si prin alte sate din Bistrita insa nu peste tot mi s-a permis sa vad vechile biserici. As fi scris frumos si despre ele..

  • fincer ionela

    07 dec 2011 16:36:00

    Va multumesc si eu pt poze,ma fac sa-mi aduc aminte de-acasa desi multe s-au schimbat,in bine si in rau. Drumul e de groaza...pacat ca nimanui nu-i pasa cu adevarat! Ar fi minunat daca circulatia ar fi posibila intr-un mod civilizat.Va multumesc din suflet pt amintirile placute de-acasa.

  • Bogdan

    08 dec 2011 16:39:12

    Cu placere, Ionela. Vad ca articolul acesta a stirnit multe reactii pozitive. Pe linga comentariile de aici am mai primit inca vreo 5-6 mailuri mai ales de la oameni care au locuit la Tarpiu si care acum traiesc in strainatate. Din toate aceste mesaje se vede ca oamenii isi iubesc satul insa viata grea de aici i-a minat prin departari.

  • Nelu Cruceanu

    29 feb 2012 10:48:02

    Foarte frumos articolul.Va multumim pentru toate cele descrise in articol.Satul romanesc este ultimul loc in care ne gasim linistea si in care ne simtim cu adevarat acasa. Va multumesc si va mai asteptam.

  • BUGA SORIN

    06 mar 2012 04:19:55

    In comuna Dipsa din BN este o biserica superba Se numeste BISERICA SCROAFEI

  • Bogdan

    06 mar 2012 13:00:41

    Sorin, iti multumesc pentru un pont. Cind oi mai ajunge pe la Bistrita o sa fac o vizita si la Dipsa.

  • Florina Timu

    01 aug 2013 06:05:53

    E o placere adevarata sa va citesc blogul, si mai ales articolele despre bisericile fortificate, nu cred ca ati omis vreuna. Daca as avea nevoie de un ghid pentru bisericile fortificate, stiu unde gasesc informatiile. Multumim!

  • Stanescu Lucia-Alexandra

    04 mar 2014 19:42:18

    un articol minunat despre comoara Tarpiului. Doamne ce dor ma ia de satul meu si de cei dragi de acasa ! offff....,strainatatea asta :(

Adăugati un comentariu

Citește și alte articole:

Bogdan Balaban - © Copyright 2006 - 2023