Plecsm într-o seară de martie din Racoş scrutând orizonturile roşii ale apusului. Îmi era groază de drumul plin de gropi pe care venisem de la Rupea aşa că, la sfatul unui localnic am cotit-o spre Mateiaș. Traversăm satele Mateiaș şi Dopca pe un drum de pământ fără gropi şi ajungem în satul Bogatș. Privirea ne e atrasă ca un magnet de biserica de pe deal, un loc înalt fără alte construcţii în jur.


- Asta nu e o biserică oarecare! îmi spun privind imensele coloane ce-i străjuiesc intrarea.

Mă uit mai bine şi am un flash! Am mai văzut undeva biserica asta! Şi am citit despre ea!
E cam întuneric şi hotărâm că va trebui să revenim şi să cercetăm locul mai îndeaproape. Aceasta e povestea prin care am descoperit acest obiectiv.

După ce v-am plictisit, poate, cu multe relatări privind biserici fortificate săseşti cred că e nimerit să vă prezint şi o biserică de-a noastră, ortodoxă. Mai ales că astăzi, când scriu, este Vinerea Mare.


Vizita cea amănunţită s-a întâmplat să fie pe sfârşit de martie pe o vreme superbă. Biserica strălucea în acest peisaj superb. Intrăm în ţintirim nedezlipindu-ne ochii de la coloane. Printre ele zărim o frescă dominată de culoarea albastră. Apropiindu-ne realizăm că avem parte de o pictură adesea întâlnită la mănăstiri: scena Raiului şi a Iadului se desfăşoară deasupra unei uşi masive din lemn încadrată de un chenar din marmură sculptată. Intrarea în biserica este vegheată de doi îngeri.


Pe exterior biserica este plină de simboluri. Fiecare fereastră se sprijină pe capete de leu, de taur, pe acvile. Turnurile sunt şi ele o splendoare, atât de încărcate de motive arhitectonice. Lei şi vulturi cu privire de piatră scrutează împrejurimile.


Clopotul bate chemând oamenii la slujba de a doua zi. După ce îşi termină treaba clopotarul ne deschide cu mândrie biserica.

De unde sunteţi? Din Braşov? Să veniţi odată să staţi la slujbă, să vedeţi ce frumos e!

Interiorul te lasă fără grai când vezi sfinţii îmbrăcaţi în straie populare româneşti.

Puţină istorie( sursă: site-ul fundaţiei Arania, http://www.arania.ro )
Satul Bogata este atestat încă din secolul al XIII-lea. Se ştie că sătenii au construit o biserică de lemn pe amplasamentul actualei biserici, pe care, la 1720 au demontat-o şi au transportat-o în satul vecin Lupşa. Acolo au remontat-o însă biserica avea să îşi găsească sfârşitul într-un incendiu la puţin timp după aceea.

Pe locul vechii biserici de lemn s-a construit o biserică din piatră de râu. Aceasta suferă modificări, adăugiri iar în 1954 este demolată urmând a lăsa locul unei construcţii noi.


Ideea de a construi o nouă biserică la Bogata a existat încă înainte de Primul Război Mondial. Oamenii au strâns bani pentru construcţie dar banca a dat faliment şi banii s-au pierdut. Între cele două războaie din nou au strâns bani şi din nou banca a dat faliment pierzându-se tot. După al doilea război mondial a venit o inflaţie galopantă şi a topit a treia oară noile fonduri greu adunate. Oamenii, sfidând ateismul agresiv şi oprimant instaurat odată cu comunismul, au început să fasoneze piatra în carierele munţilor Perşani, după planurile întocmite de arhitectul fără arginţi Nicolae Creţoiu, el însuşi fiu al satului Bogata, care a plănuit biserica într-un stil arhitectural de sinteză românească, durată din material nobil: piatră fasonată şi sculptată, frize de marmură, catapeteasmă şi strane din lemn nobil sculptat.

 
Autorităţile comuniste au confiscat în mai multe rânduri piatra sculptată şi au construit din ea o îngrăşătorie de scroafe la Turzun. Oamenii din Bogata, (cele 43 de familii, satul fiind printre cele mai mici din Transilvania) nu au cedat şi au reînceput truda cu încrâncenare sisifică primind sprijin tăinuit de la diferite personalităţi culturale, de la alte parohii şi, în primul rând, cu propriile eforturi şi sacrificii. Sufletul acestei acţiuni a fost părintele profesor universitar dr. Spiridon Cândea, iniţiatorul proiectului şi prim ctitor al acestei biserici.

Lucrările de zidărie s-au încheiat în toamna anului 1960, când biserica se afla sub acoperiş, iar pe cea mai înaltă turlă s-a ridicat crucea de metal, simbol al biruinţei creştine.

Lucrările de finisaj, pictura interioară, înzestrarea cu obiecte de cult, amenajarea clopotniţei, a turnului de hram cu mozaic de Murano şi a incintei zidite s-a finalizat graţiei uneoi donaţii substanţiale din partea familiei Dimitrie şi Iulia Leonida. Sfinţirea bisericii a avut loc în 1982 cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.


Planul bisericii este clasic, ortodox, în cruce, accesul făcându-se prin pridvorul cu cei patru stâlpi masivi din piatră, apoi se trece prin vestibul în pronaos, care are o lărgime de 5,7 metri şi o lungime de 6 metri. Naosul, despărţit de pronaos printr-o arcadă largă, are dimensiunea de 6 pe 6 metri, fiind flancat de cele două abside laterale, hore, iar spre estt se deschide altarul cu absida lui. Deasupra naosului se dezvoltă bolţile turlei pantocratorului suprapuse după modelul moldovenesc.

Înălţimile interioare precum şi cele exterioare decurg din dimensiunea planului orizontal. Când intri în pronaos, privirea poate cuprinde întreg interiorul, spre centru, sus, la turlă, până la pantocrator, la cota de 18 metri.


Zidăria este opera unui român de origine italiană, Francisc Dibernardo, pietrar de meserie, care până la vârsta de 70 de ani nu mai construise nimic, nici măcar o căsuţă cât de mică, şi care nici după ce a lucrat şase ani la biserică, punând cu mâna fiecare piatră la locul ei, numerotată după planurile arhitectului Creţoiu, nici după aceea nu a mai construit absolut nimic.

Fresca este opera pictorului Costin Ioanid.

Icoana de pe turnul de hram s-a realizat din mozaic de Murano.

Sculpturile în marmură sunt opera sculptorului Constantin Ştefan.

Sculpturile în lemn sunt opera sculptorului Grigore Dumitrescu după desenele arhitectului Nicolae Creţoiu.

Ferestrele termopan s-au montat în anul 1999, din donaţii, prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.

Acoperişul din ţiglă s-a reconstruit prin donaţii în 2006 tot prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.

Cum ajungem la Bogata Olteana:
Pe drumul ce leagă Brașovul de Sighişoara aproape de Rupea se desprinde un drum neasfaltat semnalizat cu indicator. După 2km ajungem la Bogata.