Biserica din Bogata Olteana
Data publicării: 17 apr 2009
Click aici pentru a vedea galeria completă de fotografii
Plecam intr-o seara de martie din Racos scrutind orizonturile rosii ale apusului. Imi era groaza de drumul plin de gropi pe care venisem de la Rupea asa ca, la sfatul unui localnic am cotit-o spre Mateias. Traversam satele Mateias si Dopca pe un drum de pamint fara gropi si ajungem in satul Bogata. Privirea ne e atrasa ca un magnet de biserica de pe deal, un loc inalt fara alte constructii in jur.
-Asta nu e o biserica oarecare! imi spun privind imensele coloane ce-i strajuiesc intrarea.
Ma uit mai bine si am un flash! Am mai vazut undeva biserica asta! Si am citit despre ea!
E cam intuneric si hotarim ca va trebui sa revenim si sa cercetam locul mai indeaproape. Aceasta e povestea prin care am descoperit acest loc.
Dupa ce v-am plictisit poate cu multe relatari privind biserici fortificate sasesti cred ca e nimerit sa va prezint si o biserica de-a noastra, ortodoxa. Mai ales ca astazi, cind scriu, este Vinerea Mare.
Vizita cea amanuntita s-a intimplat sa fie pe sfirsit de martie pe o vreme superba. Biserica stralucea in acest peisaj superb. Intram in tintirim nedezlipindu-ne ochii de la coloane. Printre ele zarim o fresca dominata de culoarea albastra. Apropiindu-ne realizam ca avem parte de o pictura adesea intilnita la manastiri: scena Raiului si a Iadului se desfasoara deasupra unei usi masive din lemn incadrata de un chenar din marmura sculptata. Intrarea in biserica este vegheata de doi ingeri.
Pe exterior biserica este plina de simboluri. Fiecare fereastra se sprijina pe capete de leu, de taur, pe acvile. Turnurile sunt si ele o splendoare, atit de incarcate de motive arhitectonice. Lei si vulturi cu privire de piatra scruteaza imprejurimile.
Clopotul bate chemind oamenii la slujba de a doua zi. Dupa ce isi termina treaba clopotarul ne deschide cu mindrie biserica.
De unde sunteti? Din Brasov? Sa veniti odata sa stati la slujba, sa vedeti ce frumos e!
Interiorul te lasa fara grai cind vezi sfintii imbracati in straie populare romanesti.
Putina istorie( sursa: site-ul fundatiei Arania, http://www.arania.ro )
Satul Bogata este atestat inca din secolul al XIII-lea. Se stie ca satenii au construit o biserica de lemn pe amplasamentul actualei biserici, pe care, la 1720 au demontat-o si au transportat-o in satul vecin Lupsa. Acolo au remontat-o insa biserica avea sa isi gaseasca sfirsitul intr-un incendiu la putin timp dupa aceea.
Pe locul vechii biserici de lemn s-a construit o biserica din piatra de riu. Aceasta sufera modificari, adaugiri iar in 1954 este demolata urmind a lasa locul unei constructii.
Ideea de a construi o noua biserica la Bogata încă înainte de primul război mondial. Oamenii au strâns bani pentru construcţie dar banca a dat faliment şi banii s-au pierdut. Între cele două războaie din nou au strâns bani şi din nou banca a dat faliment pierzându-se tot. După al doilea război mondial a venit o inflaţie galopantă şi a topit a treia oară noile fonduri greu adunate. Oamenii, sfidând ateismul agresiv şi oprimant instaurat odată cu comunismul, au început să fasoneze piatra în carierele munţilor Perşani, după planurile întocmite de arhitectul fără arginţi Nicolae Creţoiu , el însuşi fiu al satului Bogata, care a plănuit biserica într-un stil arhitectural de sinteză românească, durată din material nobil: piatră fasonată şi sculptată, frize de marmură, catapeteasmă şi strane din lemn nobil sculptat.
Autorităţile comuniste au confiscat in mai multe rinduri piatra sculptată şi au construit din ea o îngrăşătorie de scroafe la Turzun. Oamenii din Bogata, (cele 43 de familii, satul fiind printre cele mai mici din Transilvania) nu au cedat şi au reînceput truda cu încrâncenare sisifică primind sprijin tăinuit de la diferite personalităţi culturale, de la alte parohii şi, în primul rând, cu propriile eforturi şi sacrificii. Sufletul acestei acţiuni a fost părintele profesor universitar dr. Spiridon Cândea , iniţiatorul proiectului şi prim ctitor al acestei biserici.
Lucrările de zidărie s-au încheiat în toamna anului 1960, când biserica se afla sub acoperiş, iar pe cea mai înaltă turlă s-a ridicat crucea de metal, simbol al biruinţei creştine.
Lucrările de finisaj, pictura interioară, înzestrarea cu obiecte de cult, amenajarea clopotniţei, a turnului de hram cu mozaic de Murano şi a incintei zidite s-a finalizat graţiei uneoi donaţii substanţiale din partea familiei Dimitrie şi Iulia Leonida. Sfintirea bisericii a avut loc in 1982 cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Planul bisericii este clasic, ortodox, în cruce, accesul făcându-se prin pridvorul cu cei patru stâlpi masivi din piatră, apoi se trece prin vestibul în pronaos, care are o lărgime de 5,7 metri şi o lungime de 6 metri. Naosul, despărţit de pronaos printr-o arcadă largă, are dimensiunea de 6 pe 6 metri, fiind flancat de cele două abside laterale, hore, iar spre cat se deschide altarul cu absida lui. Deasupra naosului se dezvoltă bolţile turlei patocratorului suprapuse după modelul moldovenesc.
Înălţimile interioare precum şi cele exterioare decurg din dimensiunea planului orizontal. Când intri în pronaos, privirea poate cuprinde întreg interiorul, spre centru, sus, la turlă, până la pantocrator, la cota de 18 metri.
Zidăria este opera unui român de origine italiană, Francisc Dibernardo, pietrar de meserie, care până la vârsta de 70 de ani nu mai construise nimic, nici măcar o căsuţă cât de mică, şi care nici după ce a lucrat şase ani la biserică, punând cu mâna fiecare piatră la locul ei, numerotată după planurile arhitectului Creţoiu, nici după aceea nu a mai construit absolut nimic.
Fresca este opera pictorului Costin Ioanid.
Icoana de pe turnul de hram s-a realizat din mozaic de Murano.
Sculpturile în marmură sunt opera sculptorului Constantin Ştefan.
Sculpturile în lemn sunt opera sculptorului Grigore Dumitrescu după desenele arhitectului Nicolae Creţoiu.
Ferestrele termopan s-au montat în anul 1999, din donaţii, prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.
Acoperişul din ţiglă s-a reconstruit prin donaţii în 2006 tot prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.
Cum ajungem la Bogata Olteana:
Pe drumul ce leaga Brasovul de Sighisoara aproape de Rupea se desprinde un drum neasfaltat semnalizat cu indicator. Dupa 2km ajungem la Bogata.
-Asta nu e o biserica oarecare! imi spun privind imensele coloane ce-i strajuiesc intrarea.
Ma uit mai bine si am un flash! Am mai vazut undeva biserica asta! Si am citit despre ea!
E cam intuneric si hotarim ca va trebui sa revenim si sa cercetam locul mai indeaproape. Aceasta e povestea prin care am descoperit acest loc.
Dupa ce v-am plictisit poate cu multe relatari privind biserici fortificate sasesti cred ca e nimerit sa va prezint si o biserica de-a noastra, ortodoxa. Mai ales ca astazi, cind scriu, este Vinerea Mare.
Vizita cea amanuntita s-a intimplat sa fie pe sfirsit de martie pe o vreme superba. Biserica stralucea in acest peisaj superb. Intram in tintirim nedezlipindu-ne ochii de la coloane. Printre ele zarim o fresca dominata de culoarea albastra. Apropiindu-ne realizam ca avem parte de o pictura adesea intilnita la manastiri: scena Raiului si a Iadului se desfasoara deasupra unei usi masive din lemn incadrata de un chenar din marmura sculptata. Intrarea in biserica este vegheata de doi ingeri.
Pe exterior biserica este plina de simboluri. Fiecare fereastra se sprijina pe capete de leu, de taur, pe acvile. Turnurile sunt si ele o splendoare, atit de incarcate de motive arhitectonice. Lei si vulturi cu privire de piatra scruteaza imprejurimile.
Clopotul bate chemind oamenii la slujba de a doua zi. Dupa ce isi termina treaba clopotarul ne deschide cu mindrie biserica.
De unde sunteti? Din Brasov? Sa veniti odata sa stati la slujba, sa vedeti ce frumos e!
Interiorul te lasa fara grai cind vezi sfintii imbracati in straie populare romanesti.
Putina istorie( sursa: site-ul fundatiei Arania, http://www.arania.ro )
Satul Bogata este atestat inca din secolul al XIII-lea. Se stie ca satenii au construit o biserica de lemn pe amplasamentul actualei biserici, pe care, la 1720 au demontat-o si au transportat-o in satul vecin Lupsa. Acolo au remontat-o insa biserica avea sa isi gaseasca sfirsitul intr-un incendiu la putin timp dupa aceea.
Pe locul vechii biserici de lemn s-a construit o biserica din piatra de riu. Aceasta sufera modificari, adaugiri iar in 1954 este demolata urmind a lasa locul unei constructii.
Ideea de a construi o noua biserica la Bogata încă înainte de primul război mondial. Oamenii au strâns bani pentru construcţie dar banca a dat faliment şi banii s-au pierdut. Între cele două războaie din nou au strâns bani şi din nou banca a dat faliment pierzându-se tot. După al doilea război mondial a venit o inflaţie galopantă şi a topit a treia oară noile fonduri greu adunate. Oamenii, sfidând ateismul agresiv şi oprimant instaurat odată cu comunismul, au început să fasoneze piatra în carierele munţilor Perşani, după planurile întocmite de arhitectul fără arginţi Nicolae Creţoiu , el însuşi fiu al satului Bogata, care a plănuit biserica într-un stil arhitectural de sinteză românească, durată din material nobil: piatră fasonată şi sculptată, frize de marmură, catapeteasmă şi strane din lemn nobil sculptat.
Autorităţile comuniste au confiscat in mai multe rinduri piatra sculptată şi au construit din ea o îngrăşătorie de scroafe la Turzun. Oamenii din Bogata, (cele 43 de familii, satul fiind printre cele mai mici din Transilvania) nu au cedat şi au reînceput truda cu încrâncenare sisifică primind sprijin tăinuit de la diferite personalităţi culturale, de la alte parohii şi, în primul rând, cu propriile eforturi şi sacrificii. Sufletul acestei acţiuni a fost părintele profesor universitar dr. Spiridon Cândea , iniţiatorul proiectului şi prim ctitor al acestei biserici.
Lucrările de zidărie s-au încheiat în toamna anului 1960, când biserica se afla sub acoperiş, iar pe cea mai înaltă turlă s-a ridicat crucea de metal, simbol al biruinţei creştine.
Lucrările de finisaj, pictura interioară, înzestrarea cu obiecte de cult, amenajarea clopotniţei, a turnului de hram cu mozaic de Murano şi a incintei zidite s-a finalizat graţiei uneoi donaţii substanţiale din partea familiei Dimitrie şi Iulia Leonida. Sfintirea bisericii a avut loc in 1982 cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Planul bisericii este clasic, ortodox, în cruce, accesul făcându-se prin pridvorul cu cei patru stâlpi masivi din piatră, apoi se trece prin vestibul în pronaos, care are o lărgime de 5,7 metri şi o lungime de 6 metri. Naosul, despărţit de pronaos printr-o arcadă largă, are dimensiunea de 6 pe 6 metri, fiind flancat de cele două abside laterale, hore, iar spre cat se deschide altarul cu absida lui. Deasupra naosului se dezvoltă bolţile turlei patocratorului suprapuse după modelul moldovenesc.
Înălţimile interioare precum şi cele exterioare decurg din dimensiunea planului orizontal. Când intri în pronaos, privirea poate cuprinde întreg interiorul, spre centru, sus, la turlă, până la pantocrator, la cota de 18 metri.
Zidăria este opera unui român de origine italiană, Francisc Dibernardo, pietrar de meserie, care până la vârsta de 70 de ani nu mai construise nimic, nici măcar o căsuţă cât de mică, şi care nici după ce a lucrat şase ani la biserică, punând cu mâna fiecare piatră la locul ei, numerotată după planurile arhitectului Creţoiu, nici după aceea nu a mai construit absolut nimic.
Fresca este opera pictorului Costin Ioanid.
Icoana de pe turnul de hram s-a realizat din mozaic de Murano.
Sculpturile în marmură sunt opera sculptorului Constantin Ştefan.
Sculpturile în lemn sunt opera sculptorului Grigore Dumitrescu după desenele arhitectului Nicolae Creţoiu.
Ferestrele termopan s-au montat în anul 1999, din donaţii, prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.
Acoperişul din ţiglă s-a reconstruit prin donaţii în 2006 tot prin grija şi la iniţiativa lui Nicolae Ştefan.
Cum ajungem la Bogata Olteana:
Pe drumul ce leaga Brasovul de Sighisoara aproape de Rupea se desprinde un drum neasfaltat semnalizat cu indicator. Dupa 2km ajungem la Bogata.
Toate fotografiile Adaugă un comentariu Înapoi
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole