La pas prin Craiova- Bogdan Balaban

La pas prin Craiova

Data publicării: 07 apr 2023

Cînd te gîndești să faci o ieșire într-un alt oraș din România, Craiova e clar că nu va fi între primele opțiuni. Cum în ultimul timp am auzit de bine despre acest oraș, am zis de ce nu. Ne-am documentat și am văzut ce ar merita vizitat.

Înainte de asta mare lucru nu știam despre Craiova. Primele mele amintiri sunte legate de echipa de fotbal Universitatea Craiova, despre care auzeam la radio. Și despre locomotivele fabricate sub patent suedez la Electroputere Craiova.

Dacă fabrica de locomotive nu mai există azi, în schimb la fotbal lucrurile aparent stau mai bine. În sensul că există două echipe de fotbal. Partea proastă e că amîndouă se numesc Universitatea Craiova de nu mai înțelege nimeni nimic.

Grădina Botanică

În fine, ne punem la drum dis-de-dimineață și străbatem drumul Brașov - Craiova neașteptat de repede, în 4 ore. Parcăm pentru început la poarta Grădinii Botanice Alexandru Buia.

Grădina Botanică din Craiova a fost fondată în 1952 la inițiativa și sub îndrumarea prof. Univ. Alexandru Buia (1911–1964). Totul a început când pe 29 august 1952 parcul „7 noiembrie - Fântâna Jianu” (terenul) a fost repartizat Institutului Agronomic din Craiova (astăzi parte a Universității din Craiova) pentru a începe crearea viitoarei Grădini Botanice.

Scopul inițial a fost de a oferi studenților Facultății de profil (agronomie și horticultură) materiale de instruire după cum este necesar, în special pentru nou-creat Institutul Agronomic din Craiova (1948). Pe lângă extinderea bazei științifice pentru cercetători și profesori, a avut ca scop, de asemenea, să permită vizitatorilor să intre în contact cu variabilitatea ridicată a lumii plantelor.

La 13 martie 2002, Senatul Colegiului Universității din Craiova a aprobat decizia de a numi Grădina Botanică „Alexandru Buia” ca semn de apreciere pentru prof. Univ. Buia, toate acestea în timpul sărbătoririi a 50 de ani de la înființare.

Grădina Botanică este impecabil întreținută și este un loc minunat de relaxare.Se poate vizita gratuit. Există alei tematice, lacuri cu păsări și broaște țestoase, grădină japoneză, sculpturi, locuri pentru îndrăgostiți, pistă de alergare. Și bineînțeles flori și sere.

Dar să lăsăm imaginile să vorbească.

Mănăstirea Coșuna

Plecăm apoi la marginea orașului pentru a vizita Mănăstirea Coșuna. Aceasta manastire este una dintre cele mai vechi construcții atestate documentar din ținuturile Craiovei. Pe lîngă mănăstire funcționează Seminarul Teologic Ortodox.

Elevii de aici sunt într-o capelă mai nouă și cîntă la slujba unui parastas. La final primesc un fel de permisie, adică pot ieși în oraș.

Muzeul de Artă

După vizita la mănăstirea Coșuna ne mutăm în zona centrală și parcăm pe strada Mihai Viteazu. De acolo ne îndreptăm spre Muzeul de Artă găzduit de o clădire impresionantă atît pe interior cît și pe exterior. Clădirea mai este cunoscută și sub denumirea de Palatul Jean Mihail.

Prima dată vizităm centrul Constantin Brîncuși, amenajat la subsol. E lume multă acolo semn că are loc un eveniment. Am nimerit în mijlocul unei conferințe pe tema Dacilor Liberi. Dar pe noi ne interesează altceva.
Centrul Constantin Brâncuşi din Craiova a fost conceput ca un centru turistic interactiv. În 2022 a fost inaugurată pe esplanada sa și o prismă din sticlă, realizată cu fonduri europene și care are o greutate de 200 de tone.

Complexul muzeal dedicat sculptorului Constantin Brâncuși cuprinde o galerie subterană de aproximativ 1.200 de metri pătrați, cu ateliere de discurs și de creație, săli de spectacol, de conferințe și de expoziție, relatează Gazeta de Sud.

Prisma este amplasată pe placa de beton de deasupra galeriei subterane. În prismă se va putea ajunge cu ajutorul unui lift. Ea conține o interpretare la scară mare a două dintre operele lui Brâncuși – „Ovoidul“ și „Pasărea Măiastră“, însă ele pot fi zărite doar din interiorul prismei, nu și din afara ei. Prisma este supranumită „Oul lui Brâncuși”.

Copiii privesc curioși pozele. Într-o parte este o expoziție temporară. George trece totul în revistă:
Aici este o doamnă și un domn. Aici este o mînă. Aici e un cățel.
Se oprește în fața unui tablou care se încadrează …în arta foarte modernă.
Aici e o mîzgălitură, zice George rîzînd.

Apoi plecăm să vizităm Muzeul de Artă. Intrarea costă 15 lei de adult, copiii au intrare gratuită și primesc la intrare o broșură ce conține un fel de cod al bunelor maniere ce trebuie aplicate atunci cînd vizitezi un muzeu.

Muzeul ăsta a fost o surpriză foarte plăcută. Știam că aici se găsesc opere originale de pictură și sculptură. Interiorul este decorat cu mult bun gust și este excelent întrținut.

Dar să o luăm pe rînd. Pătrundem în sălile de expoziție dedicate lui Constantin Brîncuși. Ce puteți vedea este foarte bine explicat pe site-ul muzeului:

https://muzeuldeartacraiova.ro/ro/index.php/constantin-brancusi/

Pe mine m-au impresionat lucrările numite Sărutul și Scaun colțar.

Mergem apoi să vedem colecția de artă europeană. Avem aici tablouri reprezentînd Școala flamandă, Școala franceză ,Școala italiană, Școala olandeză.

Explicații mult mai pertinente și fotografii găsiți aici:
https://muzeuldeartacraiova.ro/ro/index.php/colectia-de-arta-europeana/

Urcăm la etaj unde este colecția de artă românească. Incepem cu o expoziție de icoane, continuăm cu o galerie de portrete. Apoi cu tablouri aparținînd unor celebri pictori români:
Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tătărăscu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba.

Doar citind enumerarea de mai sus vă puteți da seama de valoarea expoziției de la Muzeul de Artă din Craiova.

Explicații și fotografii aici:
https://muzeuldeartacraiova.ro/ro/index.php/colectia-de-arta-romaneasca/

Într-una dintre încăperi se află două oglinzi de mari dimensiuni, identice și poziționate față în față. Cînd privești în oglindă se creează un efect interesant, practic vezi un culoar infinit.

Deși un muzeu de artă nu e chiar un loc potrivit de a fi vizitat cu copiii, ai noștri s-au simțit bine, s-au împrietenit cu muzeografii și ne-au uimit cu spiritul de observație.

Centrul Craiovei

Muzeul de Artă se află foarte aproape de principala piață a orașului, Piața Mihai Viteazu. În drum dăm de o pictură murală mai puțin obișnuită înfățișându-l pe fotbalistul Ilie Balaci.

Cînd am fost noi, în Piața Mihai Viteazu se desfășura un festival gastronomic dedicat peștelui și fructelor de mare.

Pe o latură a pieței se află Palatul Administrativ, o clădire impozantă ce astăzi găzduiește Prefectura și Consiliul Județean. Față în față se află Fîntîna Muzicală( astăzi fără apă și fără muzică ) și statuia lui Mihai Viteazu, fost Ban al Craiovei, domn al Țării Românești și primul unificator și domn al celor trei provincii românești.

Printre tonete își face loc un magazin mobil al uneia dintre echipele Universitatea Craiova care vinde bilete la meciuri, abonamente și o grămadă de suveniruri.

Dăm apoi o raită pe principala stradă pietonală, strada Lipscani. Aceasta este foarte plăcută, frumos aranjată și întreținută.

Pe o laterală ieșim în Piața Tricolorului unde ne atrag atenția două clădiri impozante: prima este cea a Universității din Craiova. Cea de-a doua a Teatrului Marin Sorescu.

Mergem pe strada Alexandru Ioan Cuza și trecem pe lîngă sediul Primăriei, aflat într-o clădire frumoasă. Revenim în Piața Mihai Viteazu. Copiii ochiseră un loc unde se vindea înghețată italiană.

Așa că profităm de vremea frumoasă și savurăm prima înghețată la cornet pe anul 2023. Tipul care o vinde și o produce chiar e italian și ne înțelegem cu el destul de greu.

Casa Băniei

Mergem apoi la Casa Băniei, fosta reședință a Banilor și Marilor Bani ai Craiovei. Se menține impunătoare, deși a suferit transformări în decursul istoriei. În forma actuală Casa Băniei a fost ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1699, pe locul unei clădiri mai vechi ce fusese reședința Banilor, Marilor Bani și a lui Mihai Viteazul.

Astăzi Casa Băniei găzduiește un frumos și interesant Muzeu Etnografic. În prim plan sunt obiectele cu specific oltenesc de la costume populare, covoare, unelte și pînă la troițele de lemn.

Personalul de aici este extrem de amabil și dedicat ceea ce transformă vizita oricui într-o experiență frumoasă. Copiii au plecat încîntați din acest muzeu.

Mai multe detalii aici:
https://muzeulolteniei.ro/category/etnografie/

Mitropolia Olteniei

În imediata apropiere a Casei Băniei se găsește o biserică impunătoare. Este vorba de Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru. Dacă afară e impozantă, ei bine înăuntru este impresionantă.

Deși nu exista atestări precise cu referire la începuturile sale, Biserica Domnească pare ca se confunda cu existența istorică a orașului Craiova.

Se crede ca biserica a fost zidita, fie în vremea fraților Petru și Asan (1185), fie în vremea lui Ioan al Cumanilor (1230), fie in vremea domnitorului Mircea cel Batran (1386). Pastrarea stilului bizantin al secolelor X-XV, de către boierii Craiovești și, ulterior, de voievodul Matei Basarab, l-au determinat pe istoricul Petre Constantinescu-Iași să atribuie ctitoria acestei biserici domnitorului Mircea cel Batran, legand-o de marea victorie împotriva otomanilor, de la Rovine.

Datorită faptului ca biserica s-a mai numit și "Băneasa", mai ales în cadrul secolelor XVIII-XIX, s-a ridicat ipoteza ca aceasta sa fi fost construită sau reconstruită în perioada boierilor Craiovesti, care erau bani ai Olteniei. Marele ban Barbu Craioveanu, care este socotit indeobste ctitorul bisericii, avea ca proprietate moșia și localitatea Craiova, inainte de anul 1500.

Biserica Sfântul Dimitrie este cea mai veche biserica din Craiova. Langa aceasta biserica se aflau casele banilor cetății, iar așezarea ei nu a fost deloc intamplatoare: pe de o parte, era biserica marilor familii boierești, iar pe de alta parte, făcea parte din sistemul de apărare al orașului. Poziția ei strategică a făcut din aceasta biserica un adevărat turn de apărare al orașului.

În biserică se păstrează cu cinste Moaștele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, ale Sfintilor Serghie si Vah, precum și ale Sfintei Mucenite Tatiana.

Parcul Nicolae Romanescu

Ultima parte a zilei am decicat-o relaxării și plimbării în Parcul Romanescu, considerat a fi cel mai mare parc natural din estul Europei. Este declarat monument istoric.

Ca întindere are aproximativ 90 de ha, zonele verzi, aleile şi zonele împădurite, conferindu-i statutul de cea mai mare zonă verde urbană din România. La inițiativa lui lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Édouard Redont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expoziția Universală de la Paris (1900). Construcția a început în 1901 și a fost finalizată în 1903. A fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui Carol I.

Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere. În 1930, parcul a primit numele de “Parcul N. P. Romanescu”. Ulterior, au fost adăugate noi componente: portalul de la intrare, împrejmuirea cu gard, a fost extins debarcaderul, s-a trecut la modernizarea iluminatului, a fost construită o seră de 1050 mp. Parcului i-au fost conservate, în timp, componentele, conform cu conceptul iniţial al arhitectului peisager Redont.

În cadrul ansamblului amenajat, se disting elementele precum: cursurile de apă lungi de peste 1970 m, aleile pe aproape 27 km lungime, intrarea monumentală, monumentul Romanescu, Casa Bibescu, Chioşcul de Fier, Castelul medieval, lacul şi debarcaderul, impresionantul Pod Suspendat, cascadele, Marele Lac, Grădina zoologică, Hipodromul, Velodromul, teatrul de vară şi numeroase statui şi grupuri statuare, unele aparţinând unor artişti iluștri (Brâncuşi sau Jalea).

În 1943, la intrarea principală, a fost ridicat un bust al lui N. Romanescu ca un omagiu adus celui care s-a ocupat îndeaproape de realizarea parcului. Accesul in parc este gratuit.

Dar să privim pozele, ele redau poate cel mai bine frumusețea acestui parc.