Grecia: Culori din Halkidiki, episodul 3, Sithonia
Data publicării: 04 dec 2025
Și ajungem astfel și la ultimul episod din seria Culori din Halkidiki. De data aceasta vom porni la drum în Peninsula Sithonia. Ceea ce veți citi aici este o sinteză rezultată în urma a trei vizite.
Cel mai practic mod de a parcurge Sithonia cu mașina este folosirea următoarei rute: Nikiti - Neo Marmaras - Porto Koufo - Kalamitsi - Sarti - Vourvourou - Ormos Panagias. De ce așa? Din următorul motiv: plajele, punctele de belvedere, parcările sunt toate situate pe partea dreaptă ceea ce oferă întotdeauna un acces ușor.
Așadar să pornim la drum.
Kastri Beach
Prima oprire plaja Kastri, aflată aproape de Nikiti. E un loc liniștit. Plaja e îngustă, cu nisip, parțial amenajată și aerisită. Accesul este facil.
Plaja Agios Ioannis
Nu departe de Kastri Beach este Agios Ioannis. Asta este o plajă lungă, segmentată în două. Cam un sfert din ea este plajă privată la care au acces doar clienții unui hotel impozant aflat pe malul mării. Restul este pentru oricine dorește. Există și o parcare imensă, așadar nu e nici un stres cu găsirea unui loc de parcare.
Apa are niște nuanțe încîntătoare aici. Pe mal este nisip amestecat cu pietre, la fel și în apă.
Plaja Akti Kaviou
Plaja asta este una dintre preferatele mele, am fost acolo de mai multe ori. Drumul pînă la ea merge pe malul stîncos și înalt. Există mai multe locuri de belvedere de unde se poate admira peisajul de sus. În zilele de grație Plajele Agios Ioannis și Akti Kaviou arată ca într-o poveste.
Akti Kaviou are două parcări la extremitățile golfului. Nu sunt foarte mari dar am găsit loc întotdeauna. Oriunde ai parca, pînă pe plajă trebuie să cobori cîteva minute pe o potecă. Apa este foarte faină, am prins aici vreme de toate felurile, vînt, valuri dar și ape liniștite. Mi-a plăcut la maxim de fiecare dată.
Plaja are șezlonguri și umbreluțe cam pe jumătate din suprafața ei.
În plus, în extremitatea sudică, cocoțat pe o stîncă este amenajat un loc de unde se poate admira apusul. Cineva a adus pe acolo, scaune, canapele, o masă. Am stat acolo de cîteva ori și nu am fost nici măcar odată dezamăgit.
Recomand cu toată căldura plaja Akti Kaviou.
Isla Beach și Kaligoria Beach
De la Akti Kaviou pînă la Isla se poate ajunge pe jos cam în 5 minute pe un drum de pămînt. Eu am preferat însă să merg pe o potecă îngustă ce ține o muchie de deal. Pe aici este mai umbră iar din loc în loc peisajul se deschide.
Isla Beach este și ea pe jumătate amenajată, are parcare, umbreluțe, șezlonguri și beach bar. Un bolovan mare desparte plaja Isla de Kaligoria, o plajă lungă și cam la fel de amenajată.
Și aici este apă colorată frumos, dar faptul că este mai aglomerată m-a făcut să nu zăbovesc prea mult.
Plaja Lagomandra
Mai apoi, la ceva distanță se află Plaja Lagomandra. Drumul pînă la ea este pitoresc, este o pădure de pini chiar pe malul mării. Plaja Lagomandra este de fapt formată din două plaje aflate în două golfuri separate de niște stînci. Cele două plaje sunt cu nisip, cu ape limpezi și frumos colorate. E un colț de paradis așa cum spune un panou publicitar.
Neos Marmaras
Pe măsură ce avansezi de departe se vede o stațiune mai mare. Trebuie să ai grijă să intri în oraș, că altfel ai șansa să ratezi Neo Marmaras. Prima plajă a orașului este Paradisos, o limbă lungă și îngustă de nisip. Plaja nu e chiar paradisiacă, e amenajată doar în capătul nordic. Dar e un loc unde te poți relaxa în voie.
Centrul din Neos Marmaras e chiar frumos. Se întinde pe niște stînci și urmează linia țărmului. Se găsesc aici cîteva restaurante, terase, o bisericuță perfect integrată în peisaj. Și bineînțeles un port de unde poți tocmi niște curse pe mare.
Zona de promenadă este tare drăguță și se termină..evident cu plajă. Se numește simplu Plaja Neos Marmaras și este foarte lungă și îngustă. Pe mal este drum asfaltat, ai nenumărate locuri unde poți lăsa mașina. Este loc pentru toată lumea.
Plaja se termină acolo unde un pîrîu se varsă direct în mare.
De la Neos Marmaras încolo șoseaua se îndepărtează de apă. Începe stațiunea Porto Carras care se întinde pe o suprafață mare. Accesul nu este permis peste tot și din cauza asta nu am stat să pierd timpul explorînd unde ai voie și unde nu.
Toroni
Am mers țintit la Toroni, o staţiune mică şi foarte drăguţă dotată cu plaja lungă dar îngustă şi cu ruine vechi de cetate.
Din capătul de sud se pot face călătorii pe mare cu o corabie. Plaja este pentru toate gusturile, apa are culori nemaipomenite.
De la Toroni pornesc două trasee de drumeție. Ambele te urcă pe două locuri înalte de unde se poate admira, de sus, Porto Koufo. Primul, mai abrupt, duce pe o creastă aflată la 240 de metri deasupra mării.
Cel de-al doilea, pe care l-am și ales, merge în paralel cu marea, te mai urcă, te mai coboară iar la final urcă abrupt în zona numită La Tunuri. Aici sunt niște puncte strategice, fortificate, un fel de cazemate. Există trei locuri de belvedere.
Iar peisajul te lasă fără cuvinte. Marea intră printr-un spațiu mic aflat între două stînci înalte. În spatele lor se formează un port natural, Porto Koufo. Iar culorile apei sunt extrem de variate. Traseul ăsta a fost la superlativ. Coborîm pe o altă potecă pînă ce revenim în traseul de urcare.
Porto Koufo
După drumeția de La Tunuri, revenim în Toroni, țup în mașină și mergem la plajă la Porto Koufo. Nu de alta dar să vedem peisajul și din partea cealaltă, de la firul apei. Plaja este lungă și îngustă. Doar o mică parte amenajată. Unul din neajunsuri este faptul că la cîțiva metri de intrarea în apă există o stîncă lungă și paralelă cu țărmul. Dar se vede bine datorită apei curate. Din fericire această stîncă are undeva o breșă. E loc suficient să mergi la apă mai adîncă fără să riști o accidentare.
În spatele plajei, în capătul sudic există un lac mărișor ce comunică cu marea printr-un canal. Zona poartă numele de Laguna din Porto Koufo.
Și aici apa ne încîntă cu o mare varietate de culori. Stăm pînă se face prea cald și ne apucă foamea.
Hai hui spre Marathias Beach și Kriaritsi Beach
După porto Koufo, ca să scăpăm de caniculă facem o încercare de a ajunge la plaja Marathias. În poze arăta a fi un loc sălbatic și spectaculos. Merg pe o rețea de drumuri asfaltate și neasfaltate.
Ajung relativ aproape de plajă doar că pînă acolo nu e de mers cu mașina, sau cel puțin, nu pe unde spune GPS-ul. Asfaltul se oprește într-o parcare de cîteva locuri unde nu este nimeni. Pînă la apă ar mai fi de mers, după estimările mele, cam 25-30 minute doar că soarele puternic mă face să renunț la idee și să mă rezum doar la a mai face cîteva poze.
Pe drumul de întoarcere văd un indicator spre Kriaritsi Beach. Merg pe drumuri de pămînt cu multe intersecții. Peste tot sunt indicatoare așa că e greu să te rătăcești. În final ajung și la Kriaritsi Beach.
Deși amenajată, plaja în sine nu m-a dat pe spate. Este o combinație de nisip cu pietriș în care te afunzi la fiecare pas. Apa se adîncește brusc și zona e predispusă la valuri. Însă farmecul acestui loc este altul. Faptul că este greu accesibilă o face puțin frecventată. Iar peste apă este Muntele Athos, care de fiecare dată mă surprinde. E o piramidă de piatră ce iese din apă și se oprește la 2033m altitudine.
Și drumul pînă la plaja asta e drăguț și vi-l recomand. Ar fi frumos de parcurs pe jos, evident nu pe caniculă.
Kalamitsi
Atunci decidem să călătorim mai departe. Șoseaua urcă voinicește pe un deal. Avem un punct de belvedere frumos cu marea, cu o fermă de scoici și cu impunătorul Munte Athos. Urmează apoi o coborîre la fel de hotărîtă care ne duce la Kalamitsi.
Parcăm la intrarea în sat, mergem pe jos cam 5 minute. Trecem apoi în revistă oferta teraselor, nu multe, aflate pe malul mării. Alegem Taverna Giorgakis și nimerim bine: mîncare gustoasă, prețuri corecte.
Pînă la finalul zilei stăm pe plaja din Kalamitsi. E un loc foarte potrivit pentru copii, cu ape line și liniștite. De asemenea în partea de nord este o parte stîncoasă unde te poți plimba scurt pe cîteva poteci. De sus perspectiva este alta, culorile apei par că se schimbă din minut în minut.
Rețeaua de poteci duce la o plajă izolată unde sunt ceva construcții improvizate. Numele ei este sugestiv: Kalamitsi Nudist Beach.
Kalamitsi este o plajă care nu trebuie ratată cînd mergi în Sithonia. Se numără printre preferatele mele.
Sykia
Cei ce doresc să urce în cel mai înalt vîrf al Sithoniei trebuie să știe că unul din punctele de plecare este satul de munte Sykia. Cel mai înalt vârf din Sithonia este Muntele Itamos (sau Dragoudelis), cu Vîrful Profiti Ilias de 817 metri. De aici se fac pe jos cam 5 ore pînă în vîrf. O parte din drum se poate face și cu mașina.
Satul în sine nu iese cu nimic în evidență dar este potrivit pentru a vedea ce înseamnă viața în Sithonia departe de mare. De asemenea puteți mînca la una din puținele taverne din sat. Locul este departe de a fi turistic.
Sarti
Sarti este o stațiune ceva mai mare și mai bine închegată. Are pietonal de plimbare pe o stradă strîmtă, are terase, restaurante și o plajă amenajată. În plus, are în fundal Muntele Athos care cred că aici este, în linie dreaptă, cel mai aproape de Sithonia.
Plaja în schimb nu m-a impresionat. E nisip combinat cu pietriș, iar cînd intri în apă ai senzația că te bagi direct într-o groapă. Cam la 2 metri de mal apa îmi trecea peste cap. Așadar nu e locul potrivit pentru familiile cu copii sau pentru cei care nu sunt buni înotători.
De asemenea, în partea de nord, cumva deasupra stațiunii este o biserică. Merită mers pînă acolo pentru peisaj, pentru a admira plaja și stațiunea Sarti de sus, pentru a privi la nesfîrșit muntele Athos.
De asemenea, șoseaua ce merge spre Vourvourou vă oferă cîteva locuri de belvedere excepționale la ieșirea din Sarti
Plaja Kavouritripes
Această plajă este faimoasă. Multe site-uri o au mereu în top cele mai frumoase 10 plaje din lume. Kavourotripes nu este neapărat o plajă propriu-zisă, ci o zonă cu stînci și plaje mici de nisip.
Accesul este facil, din drumul principal la 9km nord de Sarti se face un scurt, dar foarte prost, drum forestier.
Cea mai cunoscută este Portokali Beach. Este cea mai mare zonă cu nisip. Plaja este amenajată iar spațiul este utilizat la maximum. În plus zonele stîncoase de la extrem de fotogenice și spectaculoase. De asemenea se găsesc mai multe zone cu puțin nisip unde poți intra în apă. Zona de sud, înspre Sarti, este dedicată nudiștilor.
Apa este limpede, curată, puțin adîncă și colorată în toate felurile. Chiar și dacă nu faci baie, o plimbare pe aici este reconfortantă. Pe mal e pădure de pin și nenumărate drumuri și poteci.
Kavourotripes este o oprire obligatorie cînd ești în Sithonia.
Paradise Beach
De continui spre nord, după alți cîțiva kilometri vezi un indicator spre Paradise Beach. Se merge pe un drum forestier bine întreținut care este croit pe culmea matematică a unui deal. Drumul se termină cu o parcare generoasă. De acolo se ajunge pe jos în maxim 10 minute.
La Paradise Beach sunt de fapt trei plaje sălbatice. Două dintre ele sunt amenajate, există și beach bar. Una dintre ele este lăsată așa cum e pentru că accesul nu e chiar facil.
Sunt multe zone stîncoase, ape colorate frumos și peisaj ca în paradis. Și acesta este o plajă ce trebuie neapărat văzută.
Karydi Beach
La capătul de sud al stațiunii Vourvourou se află o altă plajă spectaculoasă. De fapt, cînd ajungi în zonă ai să constați că sunt trei plaje separate de stînci, toate frumoase, toate minunate.
Locul în schimb este foarte accesibil și de aceea este aglomerat. Apa e curată, cu adîncime mică. Pe mal e nisip fin. Este un loc ideal pentru copii.
De asemenea, dacă nu ai chef neapărat de baie îți poți găsi un loc la umbră unde să stai să citești sau poți face plimbări pe potecile care te duc pe stînci. De pe plaja din nord poți închiria caiace.
Știu că mă repet: și plaja asta trebuie văzută. Eu m-am oprit aici de fiecare dată cînd am fost în Sithonia.
Vourvourou
Este o stațiune care pe mine mă cam enervează. Asta pentru că accesul la mare este în general destul de limitat. Multe case sunt construite direct pe malul mării iar curțile lor includ și plaja. Totuși, în partea de nord, în zona lagunei, poți avea acces nestingherit la mare. Drumul e interesant, merge pe o limbă de nisip îngustă și împărțită în două: jumate e șosea și plajă îngustă, cealaltă e atelier de reparat ambarcațiuni.
De aici se pot închiria bărci și caiace. Și se poate ajunge astfel pe insula Diaporos, aflată în imediata apropiere.
Talgo Beach
Alternativa pentru baie se găsește un pic mai la nord. Talgo Beach este o plajă amenajată, frumoasă, cinstită. Cu peisaj frumos și ape azurii. Plus ceva stîncării la una dintre extremități. Poți observa o grămadă de pești prin apa limpede, poți face snorkeling sau măcar o baie adevărată.
Lagonisi
Lagonisi este o plajă frumoasă, spectaculoasă, amenajată și aglomerată. Ca să ajungi la ea trebuie să urci și apoi să cobori un deal. Drumul de coborîre nu e în cea mai bună stare de aceea recomand ca mașina să rămînă sus, la asfalt, în vîrful dealului. Acolo sunt locuri destule unde se poate lăsa mașina.
De asemenea sunt și zone cu stînci fotogenice. Se poate admira toată zona de sus. De fiecare dată cînd am coborît pe jos pe drumul către plajă am găsit haos. Sumedenie de mașini, care se blocau una pe alta, că drumul e și îngust, cu pantă mare, și rău.
Barul de pe plajă are parcarea lui, cu plată. Cine nu vrea acolo poate merge pe un drum forestier, cu gropi și șleauri, care te scoate în celălalt capăt al plajei.
În ciuda tuturor acestor neajunsuri plaja asta are ceva special. O zonă stîncoasă, separată de mal, la care se ajunge ușor trecînd prin apa mică.
Apa este puțin adîncă și limpede pe toate părțile, plaja asta este un rai pentru cei cu copii mici. Are și locuri umbrite, și șezlonguri, și umbreluțe și locuri la liber. E făcută pentru toată lumea și toate buzunarele.
Și aici m-am oprit de fiecare dată cînd am ajuns în Sithonia și vă îndemn să faceți la fel. O singură dată, undeva spre seară, am prins plaja aproape pustie. A fost fabulos.
Latoura Beach
Dacă ți se pare că Lagonisi e prea aglomerată și vrei liniște, ai o alternativă frumoasă în apropiere. Plaja Latoura este aproape de drumul principal, e o plajă neamenajată dar frumoasă și cu ape mici.
Accesul în schimb e mai puțin facil. Nu există locuri de parcare în imediata apropiere iar la ea se ajunge pe un drum puțin conturat și mărginit de păpuriș.
Eu recomand să vă lăsați mașina la drumul principal și să mergeți de acolo pe jos cam 5 minute.
Și aici este loc fain pentru copii, cu ape liniștite, frumos colorate și exagerat de mici.
Aceasta a fost experiența mea cumulată în Sithonia, strînsă în trei vizite.
Apus de soare. În fundal Muntele Olimp.
La final am făcut o listă cu cîteva locuri unde nu am ajuns:
1. Cap Sithonia
2. Stînca Porto Koufo
3. Plaja de sub Tunuri
4. Insula Diaporos
5. Vîrful Profiti Ilias
Sithonia chiar este un colț de paradis. Chiar dacă pe alocuri pare prea antropizată sau comercială, merită cu prisosință văzută și explorată. Un sejur ideal ar fi undeva în jurul a zece zile, dacă sunteți plimbăreți așa ca noi.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole