Pe la prinzul unei zile de mai, in pragul inceperii unei averse de ploaie, am descalecat pentru a vedea unul dintre bijuteriile arhitectonice din Tara Hategului, bisericuta de piatra din Ostrov. Localitatea este aşezată în sud-vestul Haţegului, pe vechea şosea romană care făcea legătura dintre Sarmizegetusa şi locul ieşirii Streiului din depresiune. Şi-a primit numele de la poziţia înconjurată de cursul Râului Mare şi Apei Borii.

Bisericuta este in stare foarte buna si pare ca a fost renovata de curind. Interiorul este amenajat astfel incit micuta incinta sa poata gazdui cit mai multi enoriasi in oarecare conditii de confort.


Pe lateral sunt strane din lemn. In partea din spate, pe laterale exista doua rinduri de bancute, asemanatoare cu cele pe care le aveam la scoala. Deasupra lor exista o galerie de lemn pictat cu scene din viata Mintuitorului. Peretii sunt plini de icoane mari. Catapeteasma altarului este tot din lemn.

In jurul bisericii este iarba mare si o liniste tulburata doar de gize...Intram in turnul clopotnita si privim, de jos, scara de acces si clopotul. Deasupra intrarii in bisericuta se afla o fresca veche reprezentind-o pe Maica Domnului cu pruncul. Din pacate fresca este extrem de deteriorata si nu atit din cauza vremilor cit, fara indoiala, din cauza omului care a tinut cu tot dinadinsul sa sape efectiv in zid pentru a sterge fetele celor doi. Trist.


Cimitirul impresioneaza si el prin prezenta unor pietre vechi, micate de timp si de ploi care dateaza cel mai probabil din perioada romana.

Putina istorie( sursa: panoul informativ de la intrare si site-ul crestin-ortodox.ro )
La Ostrov exista in 1360 un scaun al juzilor si, in documentele vremii, este aminit in acelasi an protopopul Petru, primul protopop din istoria bisericii romanesti. Biserica a fost construita cu eforturile familiilor cnejilor, deveniti apoi nobili, Stanciu, Beroves si Stephanos. Din vremea lor dateaza icoana Maicii Domnului   Hodighiatria( una dintre cele mai valoroase picturi medievale din România) si o parte din pictura bisericii de secol XV, probabil opera a zugravului Stefan. Icoana se afla pe timpanul de vest al bisericii deasupra usii de sub turnul bisericii.

Dar elementele de pictură sunt mai numeroase. Pe sud, în exterior, se disting scene cu sfinţi, de la circa 1,30 m de nivelul solului. Pe unele se pot citi inscripţii zgâriate. În nişa de deasupra intrării sudice, se remarcă un superb cap de cal, de la un sfânt călăreţ. Pereţii interiori, de sud şi vest, au, în modul cel mai sigur, părţi consistente din vechea frescă.


Clopotnita a fost ridicata ulterior si este unicat ca element al artei gotice de acest tip din Tara Hategului. Ea porneşte de la un soclu care delimitează un dreptunghi, ridicat până la 11,30 m înălţime. Primul nivel are o deschidere în arc frânt şi o boltă în leagăn, acum spartă, pentru a face loc unei scări fixe de acces. Următorul nivel a avut o altă intrare, cu scară mobilă, ulterior transformată, şi o fereastră cu ancadrament gotic simplu, cu muchie teşită. Ultimul nivel are ferestre pe toate laturile, din care trei (nord, vest şi sud)  putin mai scunde  decit cea de la nivelul I. A patra fereastră are decoruri care amintesc de traforuri de piatră. Acoperişul iniţial a fost realizat din lespezi de piatră şi cărămizi romane, aşezate în con piramidal. Este cea mai bine conservată şi reprezentativă clopotniţă medievală a Haţegului istoric.


De asemenea, merita atentie cimitirul imprejmuit cu pietre romane cu epigrafe, piese decorative si neconfigurative. Numai pentru Ostrov, în contextul Ţării Haţegului, se poate discuta despre particularitatea îngrădirii cimitirului. El a avut 208 piese sculpturale şi epigrafice romane, colecţionate de către nobilul patron al bisericii, în perioada cuprinsă între anii 1553-1585, din diferite locuri din vecinătatea Ostrovului. Acum au rămas acolo doar pietre greu lizibile, deteriorate de intemperii. Dintre celelalte, care au avut noroc, au ajuns la muzeele din Sarmizegetusa şi Deva.

Ca şi alte monumente din Haţeg, şi acesta a suferit rigorile transformărilor religioase. Cnejii, apoi nobilii ostroveni au ajuns de la catolici, la reformaţi (calvini). Şi-au schimbat nu numai credinţa religioasă, dar şi etnia iniţială. Acestei majore metamorfoze i se datorează acoperirea decoraţiilor interioare, specifice cultelor istorice, nu celor protestante.


Imaginea de astăzi a bisericii este rezultatul unei ample transformări care a avut loc probabil în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea sau la începutul secolului XIX. După ce a trecut prin faza greco-catolică, după 1948, comunitatea şi lăcaşul sunt ortodoxe. Un program parţial de restaurare (cercetări arheologice şi reamenajări de paramente şi pardoseli) s-a derulat acolo intre anii 1996 si 2000.

Cum ajung la Ostrov ( Hateg ):
Urmam soseaua Hateg - Caransebes pina dupa satul Toteni de unde se desprinde un drum marcat cu indicator spre Clopotiva si Gura Zlata.  Primul sat intilnit este Ostrov.