La mare în Bulgaria: de la Varna la Emona
Data publicării: 03 oct 2022
Pentru toamna lui 2022 am ales, din nou, 5 zile la marea bulgărească. Pentru noi a fost a treia oară. Prima dată am fost pe litoral în Bulgaria în 2020. Atunci am colindat zona de sud, între Sozopol și granița cu Turcia.
Am revenit în 2021, de data asta într-o altă zonă, între Slanchev Bryag( Sunny Beach ) și Chernomorets.
De data asta am zis să ne mutăm pentru 5 zile un pic mai la nord să vedem cum este marea între Varna și Slanchev Bryag. Am plecat din Brașov cam cu noaptea în cap, am trecut surprinzător de repede frontiera Giurgiu - Ruse. De acolo am pornit spre Varna, mai întîi pe un drum național foarte bun. În apropiere de Șumen am intrat pe autostradă.
Ne-am oprit la Varna. Aici am făcut o plimbare de cîteva ore prin centru. Am revăzut Grădina Mării, Teatrul, Catedrala. Evident nu ratăm plaja. Apa este curată, lume nu e foarte multă, atmosfera generală este liniștită și relaxată.
De asemenea am savurat cîteva bunătăți locale. Facem o mică aprovizionare de la supermarket și trecem marele pod de lîngă port.
Byala
Cazarea am avut-o în stațiunea Byala. Am închiriat un apartament situat aproape de plajă. Cînd am ajuns am constatat că apartamentul era situat într-un complex cu multe clădiri, într-un fel de resort. Totuși nu a fost aglomerat, cred că dacă ar fi fost închiriate măcar jumătate din camerele disponibile pe acolo ar fi fost dezastru.
Byala cred că a fost pînă nu demult un sat. Aici s-a încercat crearea unei stațiuni în stilul lui Sunny Beach. Sunt multe complexe de apartamente dar multe sunt goale și situate cam pe deal, departe de mare. În multe locuri asemenea construcții nici au mai fost finalizate.
Apartamentul nostru este decent, dormitor, living mare, bucătărie, balcon și baie. Singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost faptul că frigiderul a fost prea mic. Din dormitor se vedea marea.
După ce ne-am cazat am mers să vedem cum se ajunge la plajă. Mai întîi se coboară niște scări care duc la niște piscine. Inițial am cam strîmbat din nas: la ce e nevoie de piscină cînd ești așa aproape de mare?
Lîngă piscine este un bar de lîngă care pleacă o alee. Aceasta coboară pîna la plajă. Ultimii metri îi coborîm pe o scară. Cu ocazia asta mă minunez de cît de lungă e plaja din Byala. Sunt kilometri întregi. Dezavantajul este că plaja este îngustă și că are puține locuri de acces fiindcă malul este înalt și abrupt.
Intrarea în apă este foarte faină, e lină, nisipul e fin. Există un beach-bar, șezlonguri și umbreluțe. E loc pentru toate preferințele.
După o primă baie în mare copiii se apucă de treabă. Au chestii de construit din nisip. După ce terminăm cu plaja testăm un pic și piscinele. Și aici e loc pentru toată lumea, adulți și copii.
Cînd terminăm și suntem gata de plecare apare la piscină un tip tînăr, zvelt și frumos. L-am numit Înotătorul. Omul ăsta avea un fel absolut special de a se mișca în apă. Știa să înoate în toate stilurile. Ți-era drag numai să stai și să îl privești cum înoată. În fiecare seară a devenit cumva o tradiție să venim la piscină și să îl urmărim.
După asfințit facem o scurtă plimbare prin împrejurimile hotelului. Nu ajungem prea departe fiindcă și noi și copiii suntem foarte obosiți.
Irakli
Dimineața următoare ne găsește făcînd bagajul. Astăzi vom merge cu mașina cam la 20 de km la plaja Irakli. Drumul spre plajă este bine semnalizat, găsim și parcare. De acolo mergem pe jos cam 5 minute pe lîngă un rîu ce se varsă în mare.
Plaja este împărțită în două: la nord este amenajată iar pe mal sunt căsuțe. La sud e o zonă pentru cei ce vin să stea cu cortul. Locul este foarte fain. Există salvamari peste tot, apa este curată, intrarea în apă numai bună pentru copii.
Personal am fost încîntat de plaja din Irakli și o recomand cu căldură. Am făcut și o plimbare spre nord pînă unde începe zona stîncoasă. Prilej de a face poze și de a observa mai bine cum este organizată mica așezare.
Emona
Cînd soarele începe să ardă prea tare ne luăm catrafusele și mergem la mașină. Vedem un indicator spre Emona( 6km ). Acesta este un sat aflat pe un deal deasupra mării. Acolo se găsește o mică bisericuță ( așa credeam eu ).
Drumul spre Emona debutează pe un asfalt destul de rău. După ceva timp asfaltul dispare. Și urmează vreo 2km de drum forestier rău. Apoi asfaltul apare ca prin miracol și e bun pînă în sat. Înainte de intrarea în sat găsim o mare statuie a unui lup. E făcută din lemn și are cîțiva metri înălțime.
De aici pleacă drumul spre Capul Emona. Se prezintă rău așa că parcăm mașina și mergem pe jos. La început avem de coborât mai tare apoi se merge relativ drept. La finalul drumului pare a fi o bază militară. De departe identificăm un radar.
Ne apropiem salutînd din mers niște vaci. Copiii sunt fascinați de ele. Ajungem aproape de baza militară. Drumul face la stînga pe lîngă gard. Se termină brusc într-un loc unde e parcată o rulotă.
Privind mai bine bisericuța aia albă, constat că de fapt acolo se găsește un far. Din cîte îmi dau seama nu se poate ajunge lîngă el fără să ai de-a face cu baza militară.
Dar există o potecă ce duce la un punct de belvedere din apropiere. Coborîm puțin și apoi urcăm scurt și abrupt pentru a ajunge pe o creastă îngustă și stîncoasă aflată cam la 50 de metri deasupra mării. Locul este superb, oferă un peisaj spectaculos și sălbatic. Apa are pe alocuri culori care te fac să te gândești la Grecia.
Puțin mai sus se găsește o bancă avand o formă specială și pusă înadins pentru belvedere și odihnă. De la capul Emona, spre sud, începe marele golf unde se întind faimoasele stațiuni Elenite, Sveti Vlas, Sunny Beach și Nesebar.
Revenim la drum. Aici nu mai bate vînt sau briză deloc și pare îngrozitor de cald. Mergem în sus și ne oprim sub fiecare umbră. Mai întîlnim niște văcuțe cu care vorbesc cît se poate de respectuos spre amuzamentul copiilor. Ajungem la mașină și plecăm spre locul de cazare. Copiii sunt flămînzi.
Byala
Ne oprim în centru și găsim un magazin numit simplu T-supermarket. Aici se vinde, spre surpriza noastră, o gamă variată de mîncare gătită. Cum apartamentul nostru este la 2 minute ne luăm cîte ceva și mîncăm în bucătărie. Mi-e mi-a plăcut la nebunie tocănița de ficăței. George a apreciat micii. Ramona a spus că aici a găsit cea mai bună salată de boeuf iar Maria s-a delectat cu ceva asemănător cu ciorba de burtă.
A doua parte a zilei am petrecut-o tot pe plaja din Byala. Profit de faptul că Maria și George s-au apucat de construcții din nisip și fac o lungă plimbare spre nord. Plaja este mereu îngustă, de la un moment dat este străjuită de stînci.
Găsesc tot felul de scoici, prilej de a adăuga cîte ceva la colecție. La un moment dat ajung într-un loc cam bizar. Sus, pe stîncă e o construcție. Pe mal e scris din scoici numele Kevin. Mai fac cîțiva pași și rămîn interzis: La construcția de sus se poate ajunge pe niște scări de lemn rudimentare proptite în stînci.
De la construcție pleacă un fel de telescaun spre o altă clădire. Pe plajă este un cap de vacă dotat cu pălărie portocalie înfipt într-un par.
Puțin mai încolo este un izvor. Lîngă el se află un căluț alb de jucărie și un indicator spre plaja Kara Dere.
Aceasta este o plajă sălbatică, fără nici un fel de amenajări. Este un loc folosit de cei ce doresc să stea cu cortul. Noi nu am mai ajuns aici.
Copiii mai fac o baie la piscină iar la final admirăm Înotătorul.
Cap Atanas
Ziua următoare debutează cu vreme noroasă. Tot stă să plouă. Așa că mergem la noroc pentru ceva turism cultural. În partea de sud a Byalei, la Cap Atanas exista un sit arheologic care îl găsiți pe indicatoare sub denumirea de Ancient Byala. Acolo a existat cîndva o cetate.
Arheologii au scos la iveală ruinele acesteia cu destul de mare dificultate pentru că multă vreme aici a existat o bază militară. Abia după desființarea acesteia specialiștii în istorie au luat locul soldaților.
Au fost descoperite materiale din diferite perioade istorice, inclusiv descoperiri din perioada religioasă a Traciei antice (secolele VI-V î.Hr.) și din perioada romană antică (secolele II-III d.Hr.). Cetatea a fost deschisă pentru vizitatori în 2014.
Pentru vizitare se plătește un bilet de cîțiva leva.Înainte de intrare există o machetă la scară mică ce ne arată mai bine cum era vechea cetate.
Situl arheologic în sine nu este foarte spectaculos. Se păstrează ruinele unor clădiri civile, o parte din biserica Sf. Atanasie, o presă pentru struguri, un atelier de ceramică și un far.
În cetate au fost excavate aproximativ treizeci de clădiri construite din piatră și anexe. Mai multe cuptoare de ceramică au fost descoperite în diferite puncte. Unul dintre ele era destinat arderii ceramicii de uz casnic - oale, cești, ulcioare și vase de bucătărie. Alte două cuptoare au fost folosite pentru producția de țevi ceramice pentru sistemele de alimentare cu apă și de încălzire.
În cetatea Byala au fost descoperite trei crame, instalații antice de cules de struguri și vase mari pentru depozitarea vinului. Acest lucru arată că viticultura și producția de vin era una dintre principalele activități ale populației din zonă.
Fortăreața antică este situată în imediata apropiere a mării și era protejată în mod natural de țărmurile aproape verticale ale Capului Atanas. Din cetatea antică se poate admira o priveliște frumoasă a plajelor din Byala.
Revenim în zona centrală și dăm o raită în principala piață a orașului. Aici principala atracție este un mic turn cu ceas. Cum bine îi șade oricărei piețe bulgărești pe o latură a ei trebuie să existe o statuie de revoluționar. Aici personajul ales este Vasil Levski, aflat chiar lîngă clădirea Primăriei. Pe latura opusă se găsește Muzeul de Istorie Byala.
Din zona asta asta pleacă direct în jos o stradă ce pare mai spălată. Se numește Ulica Chernomorka și este principalul loc de promenadă. Bine, panta de urcat sau coborît e destul de mare așa că sunt puțini cei ce se încumetă să o străbată la pas.
Aici veți găsi magazine de suveniruri și haine, restaurante, o farmacie, un supermarket, un cinematograf în aer liber și un parc.
Obzor
Mai spre după-amiază vremea se mai îmbunează, apare soarele. Hotărîm să mergem la plajă în stațiunea învecinată, Obzor, aflată cam la 5 km de noi. Și aici s-a încercat extinderea modelului Sunny Beach și se pare că a avut ceva mai mult succes decît la Byala.
Să găsești un loc de parcare în Obzor e treabă complicată. Nu pentru că nu ar fi, ci pentru că majoritatea sunt pe bază de abonament. Și dacă vrei să plătești nu ai cui. Așadar recurgem la următoarea tactică: mergem pe un drum paralel cu plaja și cu marea urmînd direcția sud. La un moment dat asfaltul se termină și găsim o parcare de pămînt folosită de localnici.
Plaja din Obzor este de asemenea foarte lungă. Stațiunea este mai animată iar porțiunile de plajă amenajată alternează cu cele la liber. Peste tot sunt posturi de salvamari. Astăzi sunt toți în alertă fiindcă sunt valuri cam mari. Așadar nu e loc baie în siguranță pentru copii, trebuie neapărat supravegheați. Aici intrarea în apă e destul de bruscă.
Seara o petrecem tot în Obzor. Mai întîi în parcul de distracții, apoi pe principala stradă de promenadă, Rîbarska.
Shkorpilovtsi
Dimineața următoare ne-am uitat la cum arată plaja noastră. E tot cu valuri și ne-am gîndit să ne încercăm norocul altundeva. Pînă la urmă am optat pentru plaja din Shkorpilovtsi. Ciudat nume!
Localitatea asta se găsește cam la 25 de km de mers cu mașina de Byala, spre nord. Nu e greu de găsit, sunt o sumedenie de indicatoare. Shkorpilovtsi este un sat sărăcăcios aflat aproape de malul mării. Drumul nostru îl ocolește și ne duce direct la plajă. Locuri de parcare găsești din belșug.
Plaja de aici e lungă cît vezi cu ochii. La o privire atentă către nord se poate observa orașul Varna. Plaja este cu nisip fin. Cu părți amenajate și neamenajate. Intrarea în apă este lină. De valuri însă tot nu am scăpat. Însă sunt mai mici și ne permit să ne bucurăm mai bine de această zi.
De asemenea mai există un fel de pod care înaintează în mare. De departe pare a fi un loc de plimbare, de recreere. Fac o plimbare pînă acolo să văd ce și cum. Pe măsură ce ajung mai aproape mă dumiresc. Podul este închis, abandonat, degradat. Păcat de el, în alte țări, astfel de structuri sunt puncte de atracție. Chiar și în Bulgaria, la Burgas, există un pod frumos care este recomandat în toate ghidurile.
Una peste alta plaja din Shkorpilovtsi, lungă de vreo 10km, mi-a plăcut. În afara puținelor porțiuni amenajate îți lasă impresia unui loc sălbatic unde intervenția omului a fost minimă.
Plecăm de la plajă. În zona cu podul sunt cîteva restaurante. Majoritatea servesc mîncare tradițională pe bază de pește. De data asta intrăm și în sat. Acesta este sărăcăcios și nu are mai nimic interesant.
Byala Sud
Programul pentru a doua parte a zilei arată așa: baie la piscină - plimbare pe plajă - baie la piscină. Uite de ce este bună o piscină chiar și atunci cînd ai cazare pe malul mării. Dacă sunt valuri mari să te poți bucura de o baie în siguranță.
După prima tură de baie coborîm pe plajă și o luăm înspre sud, spre Cap Atanas. Plimbarea este absolut agreabilă. Mergem cam doi kilometri și ne lămurim încă odată de ce Byala nu e chiar o stațiune cu succes comercial. Pentru că punctele de acces pe plajă sunt foarte puține, mai exact patru în total. Și mai toate implică mers pe jos și coborît pe scări.
Găsim tot felul de scoici, de lucruri aduse de valuri: lemne, jucării, ochelari, colaci, scoici, frînghii. Malul este spectaculos și el fiindcă în cea mai mare parte este înalt și stîncos. Mergem pînă ajungem în drept cu situl arheologic, în total cam 2km.
Revenim la locul de cazare pentru a doua tură de baie la piscină și bineînțeles pentru a privi Înotătorul.
Și vine și ultima zi plină de plajă și de mare. Sunt tot valuri mari de data asta însoțite și de vînt puternic. Ei bine situația e groasă: la plaja noastră administratorii și-au strîns șezlongurile fiindcă plaja e aproape inundată.
Obzor
Atunci hai să mai mergem odată la Obzor, poate avem mai mult noroc acolo, că e plaja mai lată. De data asta, pe lîngă plajă ne propunem să luăm la pas stațiunea.
Ajungem la Obzor parcăm tot în locul știut. Din fericire aici e mai bine. Sunt valuri însă marea nu e așa de nervoasă ca la Byala.
După plajă facem o plimbare prin orășelul-stațiune. Prima oprire va fi în Piața Centrală. Și aci găsim un turn cu ceas, nu foarte înalt. O fetiță se amuză copios alergînd printr-o fîntînă arteziană. La un alt capăt al pieții se găsește un loc de joacă și un memorial dedicat luptătorilor din Al Doilea Război Mondial.
O stradă cu multe dughene duce la șoseaua principală. De acolo coborîm spre mare pe strada Rybarska. Admirăm parcul din Obzor, copiii se opresc să se joace. Lîngă parc este un amfiteatru în aer liber. Aici au loc spectacole, de obicei în weekend.
Trecem pe lîngă Inima din Obzor, un monument din metal destinat în principal fotografiilor. Puțin mai încolo este o statuie cumva impresionantă: un pescar îmbrățișează un pește mai mare decît el.
Și astfel ajungem iarăși lîngă plajă. Mergem pe un pietonal spre mașină. Cu ocazia asta vedem mai multe construcții aflate foarte aproape de mare. După cum arată sunt de pe vremea comunismului dar încă arată decent și sunt folosite ca atare.
Într-un loc dăm de niște scări. Doar că pentru coborîre există și o alternativă formată dintr-o succesiune de tobogane.
Din păcate nu apucăm să ne bucurăm de ele fiindcă începe ploaia.
După-amiaza o petrecem în cameră, cu somn și apoi cu un film fain. Ploaia încetează așa că mai dăm o tură la piscină. Nu neapărat pentru baie ci mai ales pentru a admira pentru ultima oară Înotătorul.
Seara o petrecem în centru. La cinematograful în aer liber rulează filmul de desene animate Minionii 2. Subtitrat în bulgărește.
Varna
În următoarea zi trebuie să părăsim locul de cazare. Ne trezim dimineața în speranța de a vedea răsăritul. A fost cam înnorat așa că nu am avut parte. Ne apucăm de făcut bagajele. De data asta ne-am organizat mai bine, am luat mai puține lucruri inutile așa că operațiunea se termină cu succes relativ repede.
Pe la ora 10 părăsim Byala și ne îndreptăm spre Varna.
Delfinariul din Varna
Ne oprim drept la Delfinariu pentru că le promisesem copiilor că îi ducem. Găsim cam greu loc de parcare gratuit asta după ce un nene de pe stradă încearcă să scoată 10 leva de la noi.
Mergem să luăm bilete. Prețul pentru spectacol este destul de mare: 30 de leva biletul pentru adulți și 24 leva pentru copii. Dacă luați biletele online ieșiți mai ieftin: 24 de leva pentru adulți și 17 pentru copii. Pentru 30-40 de minute de spectacol.
Mai multe detalii privind programul, orele, prețul biletelor aici:
https://dolphinariumvarna.bg/en
În fine, urcăm în tribune, prezentatorul își începe discursul în bulgărește și în engleză. Aflăm astfel că vom vedea la lucru cinci delfini. Personal bazinul mi se par cam mic pentru atâția. Își fac apariția și antrenoarele: două doamne cu privire dîrză care nu arată nici un fel de slăbiciune în fața delfinilor.
Aceștia fac tot felul de sărituri, chiuie, dansează, se joacă cu inele, cu mingi gigantice.La un moment dat cineva din public este chemat de dresoare pus într-o barcă și lansat în bazin. După cîteva minute delfinii aduc barca înapoi.
Una peste alta copiii au fost încântați. Ei au fost la delfinariu pentru prima oară iar noi ăștia mari nu am mai văzut un spectacol cu delfini din copilărie. Nu mai vroiau să plece. Nici ei și nici ceilalți copii. Doamna prezentatoare ne-a rugat să fim înțelegători pentru că delfinii sunt obosiți după un astfel de show.
Muzeul Retro
Următorul obiectiv pe lista noastră este unul mai special: Muzeul Retro din Varna. Acesta se găsește într-un loc mai puțin obișnuit, în incinta unui mall. Găsim relativ greu intrarea. Biletele costă 10 leva pentru adulți și 5 leva pentru copiii trecuți de 6 ani.
În 2015, de Ziua Muncii - 1 Mai, la Varna se deschidea oficial un muzeu unic în Bulgaria, "Retro Museum". Muzeul include exponate din perioada 1944-1989, care povestesc prin exponate cum au trăit bulgarii în timpul socialismului. Țigări bulgărești fără filtru, aspiratoare rusești, obiecte din Germania de Est, produse cosmetice poloneze și cele mai dorite mașini produse în fostul bloc comunist întorc mașina timpului.
Este primul muzeu din Bulgaria, situat într-un centru comercial și ocupă o suprafață de 4000 de metri pătrați în cel mai mare mall din Varna - Grand Mall. În expoziția muzeului strălucește cel mai mult o colecție de peste 50 de mașini din epoca mărcilor Volga, Moskvich, Skoda, Trabant, Gaz, Dacia, Lada, Volga, Zastava, Yugo, Polski Fiat, Wartburg - toate acestea fiind restaurate impecabil. Alături de ele sunt expuse popularele motociclete Simson și Balkan. Vedeta showroom-ului retro din muzeu este clasicul Chaika GAZ-13 - o limuzină cu care au călătorit membrii de vază ai Partidului Comunist.
Pătrundem și noi în muzeu. Ne învăluie o muzică săltăreață cîntată de o doamnă. Pereții sunt negri, podeaua așijderea. Mașinile sunt vedetele incontestabile ale acestui loc. Sunt luminate foarte eficient. Sub fiecare mașină este cîte o oglindă astfel ca vizitatorul să poată vedea cum e mașina și pe dedesubt. De regulă pe pereți sunt fotografii din vremea comunistă.
Un fapt observat de noi este acela că mașinile sunt mult mai variat colorate față de ceea ce găsim astăzi pe străzi. Și asta le dă cumva un aer vesel.
Pe laterale sunt exponate care ne aruncă în nostalgie: jocuri, jucării, machetuțe, biciclete, mașinuțe cu pedale.
Un stand special este cel dedicat bancnotele. Avem acolo o colecție măricică de bani românești.
De asemenea admirăm o mare colecție de aspiratoare. Sunt nenumărate modele din mai toate țările comuniste. Personal recunosc cîteva pe care le-am văzut și prin casele noastre.
Tot la capitolul tehnică se pot vedea diverse modele de televizoare, telefoane cu disc, aparate de radio, proiectoare pentru diafilme, aparate de fotografiat.
Una peste alta o vizită la muzeul ăsta retro face toți banii. De asemenea luați-vă o marjă de timp de minim o oră atunci cînd intenționați să mergeți.
În același loc funcționează și un muzeu al figurilor de ceară. Dedicat tot personalităților ce au marcat comunismul. Noi nu l-am mai vizitat fiindcă deja eram cam obosiți. Dar din cîte am aflat nostalgicii îl vor găsi aici chiar și pe Tovarășul Nicolae Ceaușescu.
Alte fotografii:
Concluzie
Un concediu pe partea aceasta centrală a litoralului bulgăresc, între Varna și Emona aș zice că nu e pentru oricine. Eu spun că este potrivită pentru cei ce apreciază mai mult natura și sălbăticia. Doar la Obzor aș zice că este loc mai mult și pentru cei ce doresc all-inclusive, aglomerație și viață de noapte.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole