Munții Făgăraș: Valea Văiuga, Vînătoarea lui Buteanu, Laița
Data publicării: 21 mar 2025
Luna lui agust 2024 mi-a adus o nouă incursiune în Munții Făgăraș. Am avut la dispoziție doar o zi dar asta nu a contat. În această excursie am plecat împreună cu prietenul și colegul meu de facultate Ovidiu Munteanu, venit tocmai din Statele Unite.
A fost un prilej de a ne reaminti de numeroasele excursii făcute cu cortul în anii de facultate, de munții parcurși împreună, de momente și amintiri ce ne vor rămîne în minte pentru totdeauna.
Așadar plecăm de dimineață din Săcele și ne oprim puțin mai jos de Bîlea Lac. Ne pregătim, luăm rucsăceii în spate și ne îndreptăm spre Valea Văiuga. Poteca e pe alocuri agățată însă o vreme nu are ruperi de pantă semnificative.
În fața noastră este un grup mare de oameni care nu par a ști unde merg și nici nu par măcar echipați corespunzător. Ne spun că deja au obosit și ne întreabă pe unde se poate coborî mai repede spre Transfăgărășan. Îi sfătuim să aibă mai multă răbdare, să meargă încet, cu pauze și să se întoarcă pe același traseu.
Ajungem în Valea Văiuga iar traseele se despart. Unul merge pe Muchia Buteanu, celălat urcă spre creasta principală a Munților Făgăraș. Noi îl alegem pe cel de-al doilea. Poteca începe să urce serios. Dar nu ne grăbim nicăieri așa că ajungem cu bine în Șaua Văiuga. Ne așteaptă o urcare scurtă pînă între vîrfurile Capra și Vînătoarea lui Buteanu.
Pe Vînătoare urc singur. Ovidiu are niște încălțări care nu îi dau suficientă încredere pentru partea finală și preferă să nu riște nimic. Eu încerc să mă mișc cît mai repede. Ajung la cei 2507m ai vîrfului Vînătoarea lui Buteanu, fac cîteva poze, apoi mă intorc pe Vîrful Capra(2494m) unde mă aștepta Ovidiu.
De aici coborîm pe o potecă nemarcată pe o muchie spectaculpasă ce oferă priveliști spre Moldoveanu și Viștea. Trecem pe lingă stînca în formă de revolver iar la final ne intersectăm cu traseul bandă roșie de urmează creasta principală a Munților Făgăraș.
După o scurtă pauză începem coborîrea spre Lacul Capra. Ne oprim la monumentul alpiniștilor. În anul 2001 campam aici cu Ovidiu, cu Tato și Xl, tot colegi de facultate, și cu trei cehi. Rememorăm momentul și ne punem pe urcat în Șaua Caprei.
Acolo e puhoi de lume, mulți excursioniști, oameni de toate felurile. Nu stăm ci ne ambiționăm să urcăm pe vîrful Iezerul Caprei(2417m), unde stabilim că facem o pauză mai lungă. Privim în toate părțile vremea bună ne ajută să observăm vîrfurile înalte cum sunt Negoiu, Lespezi, Călțun, dar și o sumedenie de creste și văi.
Continuăm pe traseul bandă roșie ce merge mult timp pe deasupra Căldării Bîlea. Suntem în formă, ne simțim foarte bine. Auzim și țipete ascuțite de marmotă însă nu reușim să identificăm și simpacul animăluț.
Ne oprim pe vîrful Paltinu ( 2401m ). Aici ne-a cam prins foamea din urmă și hotărîm să facem o pauză de masă. Stăm destul de bine cu timpul așa că ne gîndim să urcăm și vîrful Laița. Nu mai fusesem pe el, așadar nu ne strica o premieră.
Continuăm pe traseul de creastă și începem să coborîm pe lîngă Turnul Paltinului. Acolo găsim și izvor, sursă bună de apă. Zona devine ceva mai accidentată, undeva este montat un lanț pentru mai multă siguranță. Poteca merge pe o parte și pe alta a crestei matematice, apoi ne scoate într-o zonă ceva mai plată.
Vîrful Laița e undeva în dreapta noastra dar ne gîndim să nu îl abordăm chiar direct. Mai mergem o vreme pe poteca marcată apoi prindem o creastă pietroasă și mergem pe ea. Nu există marcaje, potecă, nici măcar momîi. De sus se vede Valea Doamnele.
Dar locul este frumos, ne pune atenția la treabă și ne bucurăm de cîteva pasaje ușoare de cățărare și descățărare. Cu ajutorul GPS-ului găsim și vîrful Laița, aflat la capătul unei urcări consistente dar scurte și marcat cu o momîie. Vîrful Laița are 2397m altitudine.
Ovidiu face un apel video cu cei de acasă. Ei sunt impresionați de ceea ce văd. Băiatul lui, Andrei, spune ceva de genul: nu mi-ai spus că e așa frumos. De știam, veneam și eu.
După poza regulamentară de vîrf începem să coborîm mai abrupt spre poteca marcată. Acolo întîlnim trei băieți care erau hotărîți să parcurgă toată creasta Munților Făgăraș. Intrăm în vorbă cu ei, povestim despre locuri bune de campat și surse de apă.
Trecem de zona mai accidentată, alimentăm cu apă. Ne despărțim de băieți înainte de vîrful Paltin, urîndu-le drum bun. Începem să coborîm spre Bîlea Lac. Poteca asta întotdeauna a fost printre preferatele mele. E aerieană, uneori agățată. Hotărîm să facem coborîrea spre lac pe deasupra lui și a tunelului.
Ajungem din urmă un grup de turiști străini. Vorbesc o limbă ce mie îmi sună a greacă. Sunt ușor derutați. Intrăm în vorbă și aflăm că sunt din Cipru. Vor să coboare la parcare de lângă tunelul de la Bîlea dar se pare că au greșit poteca. Le explicăm apoi că trebuie să mai urce puțin și să se țină de poteca marcată cu cruce roșie.
Coborîrea pe deasupra lacului este ușoară și oferă la orice pas un peisaj frumos. Jos e vînzoleală, sunt o mulțime de mașini, de oameni. Dar noi ne ținem cumva departe de toate astea. Cel puțin o vreme.
La final ajungem lîngă lac, coborîm pe lângă stația de telecabină și ajungem la mașina noastră. Am avut o zi grozavă.
Traseu:
Bâlea Lac - Valea Vaiuga - Vânătoarea lui Buteanu - Vf. Capra - Lacul Capra - Șaua Capra - Vf. Iezerul Caprei - Paltinu - Laița - Șaua Paltinu - Bîlea Lac
Durata: 6 ore și jumătate
Track GPS: https://www.strava.com/activities/12094767154
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole