Via Transilvanica: segmentul Poiana Mărului - Șinca Nouă
Data publicării: 15 ian 2026
De la Paltin la Poiana Mărului
De ceva vreme avem la noi în ogradă, adică în județul Brașov, o nouă porțiune din Via Transilvanica. Sectorul acesta leagă Brașovul de Viscri. Inaugurarea lui a avut loc pe 6 iunie 2025 cînd s-a organizat o mare excursie între Zărnești și Bran, excursie ce a fost condusă de unul dintre inițiatorii traseului, Tibi Ușeriu.
De atunci am tot fost pe diferite segmente ale acestui traseu. Vă spun de la bun început că mi-am propus să merg pe secțiunile cele mai frumoase.
Nu mi-am propus să parcurg toată Via Transilvanica. Nu mi-am propus să dovedesc ceva cu asta nici mie și nici altora. Nu mi-am propus să arăt că pot, să-mi regăsesc sinele sau alte prostii motivaționale de genul ăsta.
Mai degrabă am fost curios să văd pe unde au dus traseul și aveam să constat în timp că o parte din drumuri le mai parcursesem și cu alte ocazii.
Nu am plecat cu vreun plan anume de mers, segmentele le-am făcut haotic, nici măcar nu am păstrat sensul de mers. Și de aceea am să le descriu în mod cronologic.
Pe Via Transilvanica mai există un obicei fain, acela de a colecționa ștampile din diverse locații, semn la trecerii tale pe acolo. Există chiar și un carnet al drumețului ce poate fi cumpărat și folosit în acest sens.
De cînd am fost în Dolomiți, din anul 2014, am început să colecționez ștampile de la cabane. Pentru asta am reînviat niște pașapoarte expirate. Așa am făcut și acum.
Așadar, să mergem la drum. La propunerea mea a răspuns un tip foarte fain din Codlea, Cornel. Cu el am parcurs două segmente.
Sî incepem relatarea. Plecăm cu două mașini, una o lăsăm în Poiana Mărului, cu cealaltă mergem pînă în localitatea Paltin. Parcăm acolo unde se termină asfaltul. Și unde găsim și marcajul pentru Via Transilvanica. Avem la dispoziție și track-ul GPS official luat de pe site. Deci șanse minime să ne rătăcim.
O vreme mergem pe Valea Știmbavului, pe un drum drept. Trecem pe lângă cîteva case, apoi intrăm în pădure. La un moment dat părăsim valea și ne angajăm pe o urcare mai susținută pe un drum forestier. E toamnă, pădurea este colorată și oferă tot felul de priveliști.
Ieșim relativ repede din pădure. Drumul ocolește o gospodărie urmînd o serpentine largă. Cîinii se mulțumesc să latre preventiv, de la distanță. Pe măsură ce urcăm, peisajul se deschide, deocamdată spre Dealul Știmbavului. Culorile de toamnă sunt superbe și cu greu pot fi capturate în fotografii fidele.
Într-un final ajungem pe Culmea Cetățuia, un loc care îmi este cunoscut. În urmă cu ceva ani am parcurs-o alături de fetița mea, Maria. De aici drumul este și mai frumos. Peisajul se deschide mult înspre Poiana Mărului și Piatra Craiului. Mai pozăm bornele dar ochii ne rămîn mai tot timpul către creasta calcaroasă din zare.
Întîlnim și alți drumeți, ne salutăm scurt. Ei par grăbiți și puțin dornici de a schimba impresii. Drumul pe Dealul Cetățuii este cu urcări și coborîri unele din ele cam abrupte pentru gustul nostru. O vreme ținem drumul de culme apoi trebuie să îl părăsim.
Urmează o coborîre cam accentuate pînă într-o zonă cu o plantație de mure. Aici este o intersecție de 4 drumuri, avem mici probleme de orientare fiindcă nu e evident pe unde este continuarea. Găsim însă calea cea bună, mai trecem pe lîngă niște gospodării, apoi intrăm în pădure. Și de aici tot coborîm și iar coborîm absorbiți de culorile de toamnă ce ne pîndesc de deasupra.
Într-un final ajungem la asfalt, la drumul ce leagă localitățile Paltin și Între Văi, drum ce urmează valea pîrîului Vulcănița. Trecem strada mergem puțin în jos. Înainte de a traversa pîrîul găsim una dintre cele mai spectaculoase borne de pe Via Transilvanica: borna cu sutien. Aceasta a fost donata de un club de motocicliste. Pînă acum este borna mea preferată.
Dar să ne vedem de drum. Trecem apa pe o punte și începem să urcăm zdravăn. Drumul trece pe lîngă niște gospodării. O femeie ne vede și ne strigă să ne oprim. Vine la noi cu niște ciorchini mari de struguri.
Stăm de vorbă. Ne spune că locul s-a mai animat de cînd cu Via. Ne întreabă pe unde am venit îi explicăm. Ne spune că ea este de loc din Valea Știmbavului dar a plecat de acolo atunci cînd s-a măritat. Cu toate astea are pe acolo o mulțime de rude. Viața la munte, în condițiile astea mai isolate nu I se pare grea.
- Sunt obișnuită de mica, pentru mine nu este mare lucru. Acum încă este și mai bine, avem drumuri decente, mașini de teren. Ne-am amenajat niște izvoare, avem și apă curentă.
Tare plăcută a fost discuția cu această femeie simplă și binevoitoare. Iar strugurii de la ea au fost gustoși și aromați. Continuăm urcarea ce devine un pic mai aspră. Drumul e cam noroios la o curbă pierdem marcajul. Facem o serpentine largă în jurul unei hodăi apoi revenim în Via Transilvanica. Ajungem pe culmea principala, iarăși în locuri care îmi sunt cunoscute.
Parcă aici peisajul ajunge la apogeu. Suntem mai aproape de Piatra Craiului, se văd și Bucegii, ba chiar și porțiuni din Munții Iezer – Păpușa. La altitudinile mare este zăpadă, așa că totul arată și mai spectaculos. Drumul de creastă ne tot urcă și ne tot coboară trecînd printer gospodării. Nu avem probleme deosebite cu cîinii majoritatea se rezuă să ne latre de după garduri.
S-a acumulat și ceva oboseală, urcările și coborîrile au construit pînă la urmă o diferență de nivel mai mare decît mă așteptam. Ajungem deasupra părții central din Poiana Mărului. Drumul intră în pădure și coboară puternic.
Ajungem cu bine și căutăm un loc de unde să luăm ștampila. O găsim disponibilă doar la Pensiunea Maidali, ceea ce înseamnă încă o mică bucată de mers. Fiindcă este în afara Via Transilvanica am mers cu mașina. Oamenii de acolo au fost amabili și sinceri. Cînd i-am spus ce traseu am făcut, doamna de acolo ne-a zis așa:
- N-aș merge ca voi nici plătită. Mie îmi ajung deja toate dealurile și coastele pe care le am aici!
Ne despărțim cu zîmbetul pe buze.
Track GPS:
https://www.strava.com/activities/16192204164
Via Transilvanica de la Paltin la Șinca Nouă
Săptămîna următoare ne reîntîlnim pentru o nouă bucată de Via Transilvanica. De data asta, alături de Cornel, vin Ramona și Maria. Ținta de astăzi este să mergem între Paltin și satul Șinca Nouă. Ne întîlnim la Zărnești, de acolo mergem și ne lăsăm o mașină în centru la Șinca Nouă.
Cu cealaltă mașină mergem la Paltin și o lăsăm, ca și data trecută, acolo unde se termină asfaltul. De aici pornim pe Via Transilvanica pe drumul de pămînt ce duce la Holbav. Cam după două borne și doi kilometric părăsim luminoasa vale a Holbavului și trecem pe Valea Găunoasă. Mergem pe un drum forestier ce pe alocuri este noroios.
Vremea însă este bună iar culorile magice ale toamnei sunt încă acolo. Așadar avem premise excelente pentru o excursie reușită.
Trecem pe lîngă o gospodărie cu cîini agresivi dar încuiați care ne latră de mama focului. Din curte însă iese o pisică ce are mare nevoie de dragoste și conectare spre bucuria Mariei. Continuăm pe vale și dăm apoi de o exploatare forestieră. Tractoare, utilaje, oameni ce crapă lemne groase cu un dispozitiv special. Ei ne întreabă ce căutăm pe aici, nu ne e frică de urs.
Și cum nu îmi vine o replică mai inteligentă, îl parafrazez pe Gică Hagi: dacă ți-e frică de urs, nu intri în pădure!
Oamenii se amuză și ei, apoi ne indică pe unde să o luăm. După poiana în care i-am întîlnit pe muncitorii forestieri, valea se îngustează, versanții se apropie unul de altul. Via Transilvanica cotește spre stînga și începem urcăm Dealul Căpățînoasa pe un drum forestier foarte puțin folosit. Urcarea nu e grea dar e continua și pare că nu se mai termină. Dar avem noroc din nou cu vremea frumoasă și frunzele colorate ce fac totul mult mai plăcut.
În pădure ajungem la o stîncă pe care este vopsit un marcaj însoțit de urarea Cale bună! Trecem de mai multe borne și într-un final ajungem și în vîrful dealului. Suntem însă tot în pădure, nu există decît vreo două locuri de belvedere, nici alea grozave. Putem privi spre Țara Făgărașului.
De aici drumul începe să coboare, lent și ținînd în general curba de nivel. Mergem bine, povestim de de toate. Din sens opus vin alți drumeți. Aceștia sunt foarte grăbiți, aproape că aleargă și doar unul răspunde la salut.
Noi ne vedem de drum, printre copaci zărim satul Șinca Nouă. Mergem cumva paralel cu el coborînd foarte puțin. Abia la final se face o pantă mai mare și uite așa intrăm în sat. Traseul îl încheiem în centrul localității lîngă Pod. Ștampila o luăm de vis-à-vis de Primărie.
Track GPS:
https://www.strava.com/activities/16251433158
Și uite așa terminăm, destul de atipic, segmentul de drum dintre Șinca Nouă și Poiana Mărului. Porțiunea Paltin - Poiana Mărului cred că este cea mai frumoasă din Terra Borza Teutonica.
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole