Munții Trascău: vîrful Ardașcheia
Data publicării: 26 mar 2026
Munții Trascău par a fi în continuare o oază de liniște și de bine. Sunt munți care se întind pe o suprafață mare și pe care i-am vizitat de multe ori. Întotdeauna am găsit aici liniște și oameni puțini.
De data aceasta am ales un traseu pe care îl aveam în cap mai de multă vreme. Acela de a urca din Rimetea la vîrful Ardaşcheia, 1250m. Altitudinea, la prima vedere, nu pare a fi a fi impresionantă. Dar cei ce au mai fost în zonă știu că peisajul și împrejurimile sunt..tulburător de frumoase.
Așadar, într-o frumoasă zi de martie din 2026 ne-am strîns familionul și, transportați de Loganul lui Cristi am poposit în satul Rimetea. Am parcat lîngă adăpătoarea animalelor, în spatele bisericii. Nu era mai nimeni la vedere prin sat. Plecarea spre vîrful Ardaşcheia este bine semnalizată de un indicator aflat la un colț al pieței.
Vom urma pentru început un marcaj bandă roșie, care merge pe o lungă distanță și iese în final undeva aproape de Abrud. La început acest marcaj este însoțit de o cruce galbenă care duce și ea departe, tocmai la Lunca Arieșului.
O luăm la deal prin ulițele satului. Intersecțiile sunt bine semnalizate și este practic imposibil să o iei aiurea. Odată ieșiți din sat remarcăm solul frumos terasat și exploatat de către localnici.
Deocamdată ne deplasăm pe un drum de pămînt. Undeva însă, aproape de un indicator de vînt folosit de parapantiști, trebuie cotit brusc la stînga. Locul nu e bine semnalizat, pe un copac e un marcaj vechi și slab vizibil. Poteca ne duce într-o zonă unde sunt parcate mai multe mașini. Între ele ne atrage atenția o dubiță colorată. Aici este locul unde parapantiștii își iau bagajul în spate și urcă și ei spre un loc de decolare.
Urcăm ușor, ieșim pe un plai frumos mărginit la dreapta de pădure. Pe partea cealaltă e spectacol: Colții Trascăului, Piatra Secuiului, versanții Cheilor Aiudului( pentru versantul stîng click aici, pentru versantul drept click aici ). Pe jos e tot spectacol: e plin de flori, preferatele mele din această perioade fiind dedițeii.
Ne depășesc doi parapantiști, un domn și o doamnă, ambii urcă voinicește. Copiii noștri se mișcă bine. George zărește niște stînci și vrea neapărat să se cațere. Reușim să îl temperăm și, după un scurt ocol, continuăm drumul.
Dăm apoi de singura sursă de apă de pe traseu: Izvorul Rimetea. Acesta are debit destul de scăzut, probabil vara sau toamna sunt șanse să fie secat. Umplem sticlele și ne vedem de drum.
Nu peste mult timp trebuie să părăsim marcajul, Banda roșie merge pe sub vîrful Ardaşcheia, așa, mai pe la poalele muntelui. Noi însă vrem să urcăm pe vîrf. Există indicator pentru asta dar nu și marcaj. Poteca este clară, uneori se mai zăresc niște linii și puncte desenate cu vopsea albastră. Ne depășește și al treilea parapantist.
De aici în sus avem de urcat o adevărată pantă a prostului. Poteca merge drept la deal, sunt puține locuri cu serpentine și puține locuri unde măcar să te poți odihni. La final ieșim din pădure într-o padină abruptă. Aici este locul de lansare al parapantelor. Două dintre ele pleacă imediat ce ajungem noi. A mai rămas doar un băiat simpatic și sociabil cu care mai vorbim și care ne mai explică cîte ceva din subtilitățile zborului cu parapanta.
Ne aflăm pe o creastă îngustă și facem o pauză lungă. Vremea e perfectă, peisajul de vis iar noi nu ne grăbim nicăieri. Ce a fost mai greu a trecut, pînă pe vîrful Ardaşcheia este de mers relativ drept cu scurte porțiuni de urcare și coborîre.
Tot de aici putem admira și alte depărtări: vîrful Uger, aflat aproape, peste vale, vîrful Pleșii, satul Vidolm, aflat pe Valea Arieșului, rezervația Scărița - Belioara, Muntele Mare și Munții Bihor. Și asta ca să nu mai spun cîte de impresionanți sunt Colții Trascăului.
Într-un final plecăm spre vîrful Ardaşcheia. George, mezinul grupului, care nu are încă 8 ani, s-a plictisit cel mai repede și o ia în față dibuind poteca fără greșeală. Noi ceilalți suntem la ceva distanță de el.
Poteca este variată. Urcă, coboară, ne duce cînd prin pădure, cînd pe marginea prăpastiei, cînd prin locuri de belvedere, cînd pe creste golașe și pietroase. Undeva găsesc o bornă geodezică. Ea marchează altitudinea de 1233m dar nu am găsit pe nicăieri numele vîrfului.
Poteca ne duce apoi pe partea nordică a crestei. Aici este zăpadă înghețată așa că trebuie să mergem mai cu atenție. Practic avem de ocolit o porțiune stîncoasă și accidentată. După doar cîteva minute revenim în creastă.
Într-un loc aflat aproape de urcarea finală pe vîrf dăm de o potecă foarte clară dar marcată nestandard cu un marcaj punct roz. Poteca pare a coborî către valea Vidolm și cred că intersectează traseul care merge spre vîrful Uger.
Noi continuăm pe zăpadă și ne oprim la baza unei stînci mari. Sub ea e o grotă iar în preajma ei este plin de ghiocei. De aici urmează urcare finală. E scurtă, abruptă, ușor expusă. Dar ea ne poartă pînă la cei 1250m ai vîrfului Ardaşcheia.
Vîrful nu e marcat absolut în nici un fel. În schimb ceea ce vezi de pe el face ca tot efortul de a ajunge pînă aici să fie uitat. Te afli într-un loc înconjurat de munți, se văd o sumedenie de vîrfuri. Locul este minunat, plin de flori și de soare.
Am stat mult timp și am savurat momentele. Bine, Maria și George au mai savurat și cîteva ciocolate mici.
E timpul să ne întoarcem. Există mai multe variante, toate nemarcate și posibil cu probleme. Noi alegem să mergem pe cea mai sigură adică pe cea care am urcat. Facem drumul înapoi spre locul de lansare al parapantelor și ne mișcăm surprinzător de bine.
Aici este o intersecție de poteci. Evident nemarcate. Parapantistul ne-a spus că a fost și pe cealaltă variantă dar nu ne-a recomandat-o ținînd cont că e mai abruptă și mai alunecoasă.
După un scurt popas începem să coborîm panta prostului. Soarele se îndreaptă către apus dar asta îl face să lumineze Colții Trascăului din ce în ce mai bine și mai frumos. Ultima parte a traseului este pe loc deschis și asta ne dă ocazia să ne bucurăm de peisaj pînă la final.
A fost o zi excepțională, în ceea ce ne privește, totul a mers foarte bine. Traseul a fost ceva mai solicitant decît ne așteptam, ne-a pus un pic la treabă.
Traseu:
Rimetea - Izvorul Rimetea - Ardașcheia
Marcaj: banda roșie și apoi nemarcat
Durata: 7 ore
Track GPS: https://www.strava.com/activities/17743177361
- Distribuie pe retelele sociale
Abonare la articole